Ce reprezintă IaaS?

Infrastructura ca și serviciu (IaaS) este unul dintre cele trei modele de servicii fundamentale de tip cloud computing, pe lânga Platforma ca și Serviciu (PaaS) și Software-ul ca și serviciu (SaaS). Asemeni tuturor serviciilor cloud computing, oferă acces la resurse de calcul într-un mediu virtualizat, “Cloud-ul”, printr-o conexiune publică, de regulă prin internet. În cazul serviciilor IaaS, resursele de calcul furnizate sunt în mod specific resursele hardware virtualizate, cu alte cuvinte, infrastructura. Ofertele de tip IaaS pot include facilități precum: spațiu virtual pe server, conexiuni la rețea, lățime de bandă, adrese IP și echilibrarea încărcării. Din punct de vedere fizic bazinul de resurse hardware este accesat dintr-o multitudine de servere și rețele distribuite de obicei în numeroase centre de date, de a căror întreținere este responsabil furnizorul de servicii IaaS. Clientului i se oferă acces la componente virtualizate cu scopul de a-și construi propriile platforme IT.
Ca și în cazul celorlalte două forme de găzduire cloud, IaaS poate fi utilizat de către întreprinderile cliente pentru a crea soluții IT ușor scalabile și cost eficiente, cheltuelile de gestionare a hardware-ului de bază fiind externalizate către furnizorul serviciului cloud. Astfel, în cazul în care operațiunile unui client fluctuează, sau urmează să se extindă, acesta poate să ajusteze nivelul resurselor cloud accesate atunci când situația o impune, nefiind nevoie de achiziții, instalare, sau integrare de componente hardware.
Câteva exemple despre modul în care serviciile IaaS pot fi utilizate de către întreprinderi:
–    Infrastructura întreprinderii
Prin intermediul rețelelor interne, precum private cloud și rețele virtuale locale, care utilizează resurse comune pentru a stoca date și pentru a rula aplicațiile necesare pentru operațiunile de zi cu zi. Intreprinderile în curs de dezvoltare iși pot scala infrastructura în conformitate cu creșterea lor, în timp ce modulele private cloud (accesibile doar din interior) pot proteja spațiul de stocare și transferul datelor sensibile pe care unele întreprinderi sunt obligate să le gestioneze.

–    Găzduire Cloud
Găzduirea site-urilor web pe servere virtuale având la bază resursele partajate ale unor servere fizice . Un site găzduit în cloud poate beneficia, spre exemplu, de redundanța furnizată de către o rețea vastă de servere fizice și, la cerere, de scalabilitate pentru a face față eventualelor suprasolicitări neașteptate ale website-lui.
–    Centre Virtuale de Date (VDC)
O rețea virtualizată de servere virtuale interconectate care poate fi utilizată pentru a oferi capabilități îmbunătățite de găzduire cloud, infrastructură IT, sau pentru a integra toate aceste operațiuni în cadrul unei implementări private sau public cloud.
O ofertă tipică de infrastructură ca si serviciu (IaaS) poate furniza următoarele caracteristici și beneficii:
–    Scalabilitate
Resursa este disponibilă așa cum, și atunci când clientul are nevoie de ea, prin urmare, nu există decalaje în extinderea capacităților sau irosirea celor neutilizate
–    Nu sunt necesare investiții în hardware
Componentele hardware fizice care stau la baza serviciilor IaaS sunt configurate și întreținute de către furnizorul serviciilor cloud, clientul economisând astfel timp și resurse financiare importante.
–    Costuri în stil utilitar
Serviciul poate fi accesat la cerere, iar clientul plătește doar pentru resursa efectiv utilizată.
–    Independența fata de locație
Serviciul poate fi accesat în general din orice locație, cât timp există o conexiune la internet, iar protocolul de securitate al serviciului cloud îl permite.
–    Securitate fizică pentru locațiile centrelor de date
Serviciile disponibile printr-un cloud public sau privat găzduit extern, de către furnizorul serviciilor cloud, beneficiază de securitatea fizică specifică serverelor găzduite într-un centru de date.
–    Nici o defecțiune
În cazul în care, de exemplu, un server sau intrerupător de rețea s-ar strica, serviciul ar fi neafectat, din cauza multitudinii de resurse hardware rămase și a configurațiilor de redundanță. În cazul multora dintre servicii, chiar dacă un întreg centru de date se întrerupe, serviciul IaaS poate rula în continuare cu succes.


SaaS

ce inseamna SaaS ?

SaaS, sau Software as a Service, descrie orice serviciu cloud unde clienții pot accesa aplicații din internet. Acestea sunt găzduite în cloud și pot fi utilizate într-o gamă largă de domenii, atât pentru utilizatori individuali cât și pentru aria comercială. Exemple clare ale SaaS sunt Google, Twitter sau Facebook, unde clienții accesează serviciile pe orice dispozitiv conectat la internet. Clienții enterprise folosesc de asemenea aplicații SaaS pentru multe activități, de la servicii de facturare, vânzări, planificare, comunicații sau monitorizare.
SaaS reprezintă de asemena Software la cerere, în sensul că este utilizat doar atunci când este nevoie de el, în contrast cu software-ul cumpărat și instalat pe computerele sau dispozitivele proprii. Licențele de software limitează posibilitatea de utilizare a aplicațiilor cumpărate, în timp ce SaaS este mai mult închiriat decât cumpărat, utilizarea sa fiind posibilă prin crearea unui cont, iar folosirea unui SaaS cu plată implică de cele mai multe ori o taxă lunară. Aplicațiile SaaS folosesc componente din cloud, iar fișierele rezultate sunt de cele mai multe ori salvate tot în cloud, cu posibilitatea de accesare de oriunde, în orice moment.

Beneficiile utilizării unui software din cloud, atât pentru clienți individuali cât și pentru companii, sunt următoarele:
Nu este nevoie de costuri suplimentare cu hardware; puterea de procesare pentru aplicații este asigurată de serverele pe care acestea rulează.
Fără costuri de instalare și configurare; aplicațiile sunt gata de utilizare pentru utilizatori.
Plata pentru ceea ce se utilizează; folosești o aplicație doar atunci când ai nevoie de ea, subscrierea se poate opri oricând.
Folosire după necesități; dacă un utilizator decide că are nevoie de mai mult storage sau servicii în plus, poate opta oricând pentru mărirea sau micșorarea gamei/mărimii de servicii utilizate.
Update-uri automate; atunci când este disponibilă o actualizare a soft-ului, aceasta se face automat pe server și este oferită utilizatorului, de cele mai multe ori fără costuri.
Utilizare pe mai multe dispozitive; față de un software cumpărat, destinat unui singur tip de dispozitiv, soft-urile online pot fi accesate de pe orice device conectat la internet, fie că este laptop, PC, tabletă sau telefon, asigurând utilizatorului o mobilitate crescută.
Accesibil de oriunde; un soft online se poate accesa din orice loc cu acces la internet, utilizatorul nu este blocat din acest punct de vedere la locația unde a fost instalat un program.
Softurile de tip Office sunt un bun exemplu de utilizare a SaaS. Activități legate de contabilitate, facturare, vânzări sau planificare pot fi folosite în întregime folosind un software în cloud. Companiile pot folosi softuri integrate care le acoperă toate nevoile de utilizare, sau pot folosi soft-uri separate pentru anumite activități. Aplicațiile pot fi “închiriate” online și apoi folosite de la orice calculator al firmei cu ajutorul unui user și a unei parole. Dacă nevoile companiei se schimbă în timp, aceasta poate trece ușor la utilizarea altor aplicații, fără constrângerea unei investiții inițiale costisitoare. De asemenea o companie poate da acces la folosirea aplicațiilor din cloud oricărui angajat sau colaborator, din companie sau din afară.
Sumar:
–    Cu SaaS nu există costuri de instalare și configurare, așa cum apar cu software-ul cumpărat;
–    SaaS este scalabil și upgradabil, se poate plia oricăror cerințe;
–    Accesul este posibil pe orice dispozitive, oricând și oriunde


Cloud Privat

Ce este un Cloud Privat?

Ce este un Cloud Privat?
Cloud-ul privat este un model particular de cloud computing, care implică un mediu distinct și securizat în care doar clientul specificat poate opera. Asemeni altor modele cloud, soluțiile private cloud oferă putere de calcul în cadrul unui mediu virtualizat având la baza utilizarea unui fond de resurse fizice. În cazul modelului cloud privat, cloud-ul (fondul de resurse) este accesibil unei singure organizații, furnizând acesteia un nivel de control  șsecuritate mai ridicat.

Mecanismele tehnice folosite pentru furnizarea serviciilor cloud, care pot fi considerate ca fiind servicii de tip cloud privat, pot varia considerabil, motiv pentru care este greu de definit ce constituie un cloud privat din punct de vedere tehnic. În general aceste tipuri de servicii sunt clasificate în funcție de caracteristicile pe care le oferă clienților săi.
Serviciile de tip private cloud îngrădesc fondul de resurse prin crearea unei platforme distincte accesibile unei singure organizații / unui singur client, asigurând astfel un nivel mai ridicat al securității.Pot fi definite în contrast cu serviciile de tip public cloud care furnizează servicii virtualizate către mai mulți clienți care accesează aceeași bază de resurse, aceleași servere partajate prin rețele publice. Sde tip private cloud utilizeazăresurse dintr-un bazin distinct de resurse fizice, dar acestea pot fi găzduite pe plan intern sau extern și pot fi accesate prin linii închiriate private sau conexiuni criptate securizate prin intermediul rețelelor publice.

Securitatea suplimentară oferită de modelul cloud cu resurse izolate este ideal pentru orice organizație, inclusiv pentru întreprinderile care necesită stocarea și procesarea de date confidențiale, repectiv efectuarea unor sarcini sensibile.
De exemplu, un serviciu cloud privat ar putea fi utilizat de către o societate din domeniul financiar, căruia îi sunt impuse anumite reglementări în ce privește stocarea și procesarea datelor pe plan intern, dar în acelaș timp dorește să beneficieze de unele dintre avantajele oferite de către sistemele cloud computing, cum ar fi alocarea resurselor la cerere, integrate in infrastructura proprie de afaceri.
Modelul cloud privat reprezintă un model cloud mai apropiat sistemelor tradiționale, al rețelelelor individuale cu acces local (LAN) utilizate în trecut de către întreprinderi, dar oferă avantajele suplimentare ale virtualizării.

Prin urmare, caracteristicile și beneficiile oferite de sistemele private cloud sun următoarele:
–    Un nivel mai ridicat de securitate și confidențialitate
Serviciile public cloud pot pune în aplicare un anumit nivel de securitate, dar cele private cloud – folosind tehnici precum bazinele distincte de resurse cu acces restricționat prin firewall, linii private inchiriate și / sau găzduire internă – pot asigura un nivel mult mai ridicat de izolare și securizare a operațiunilor.
–    Mai mult control
Private cloud-ul, fiind accesibil unei singure organizații, oferă acesteia capacitatea de configurare și gestionare a resurselor în concordanța cu nevoile sale pentru a obține o soluție de rețea adaptată. Totuși, acest nivel de control elimină unele economii de sclabilitate generate în sistemele public cloud prin gestionarea centralizată a hardware-ului.
–    Eficiență energetică si de cost
Implementarea unui model private cloud poate îmbunătăți alocarea resurselor în cadrul unei organizații prin faptul că disponibilitatea resurselor pentru departamente sau funcții individuale poate fi ajustată în mod direct și flexibil la cerere.  Prin urmare, chiar dacă soluțiile private cloud nu sunt la fel de cost eficiente precum cele public cloud datorită economiilor mai mici la scalabilitate și a creșterii costurilor de management a resurselor, acestea oferă o eficiență mai ridicată a resurselor în comparație cu soluțiile LAN tradiționale prin minimizarea investițiilor în capacități neutilizate.
–    Fiabilitate îmbunătățită
Chiar și în cazul în care resursele (servere, rețele, etc.) sunt găzduite pe plan intern, crearea unor medii de operare virtualizate oferă o rezistență îmbunătățită la disfuncționalități punctuale în infrastructura fizică. Spre exemplu, partițiile virtuale pot utiliza resurse de pe serverele neafectate rămase. Pe lânga acestea, în cazul în care cloud-ul este găzduit de o terță parte, organizația poate beneficia în continuare de securitatea fizică acordată infrastructurii găzduite în cadrul centrelor de date.
–    ‘Cloud bursting’
În cadrul ofertelor private cloud, unii furnizori pot oferi posibilitatea unor facilități numite ‘Cloud bursting’ care pot fi benefice în cazul apariției unor vârfuri ale cererii. Acest serviciu permite furnizorului ca în perioade de vârf să comute anumite funcții de bază non-sensibile pe un cloud public pentru a elibera mai mult spațiu în cloud-ul privat pentru funcțiile mai sensibile. Serviciile private cloud pot fi chiar integrate cu cele public cloud rezultând module de cloud hybrid pentru maximizarea eficienței, acest lucru se întamplă  în cazul în care pentru funcțiile de bază mai puțin sensibile se utilizează întotdeauna un serviciu public cloud.


PaaS

Ce reprezinta PaaS?

Ce reprezinta PaaS?
PaaS este abrevierea utilizată în general pentru conceptul de Platformă ca și Serviciu, o categorie de cloud computing care oferă o platformă și mediul necesar furnizorilor din domeniu, pentru a permite crearea și dezvoltarea de aplicații și servicii pe internet. Serviciile PaaS sunt găzduite în cloud, și accesate de către utilizatori pur și simplu prin intermediul unui browser.
Platforma ca și serviciu permite utilizatorilor săi să creeze aplicații software folosind instrumentele asigurate de către furnizor.
Serviciile PaaS pot consta din caracteristici preconfigurate la care clienții se pot abona, sau acestia pot alege să includă caracteristicile de care au nevoie, cele care îndeplinesc cerințele lor, și să renunțe la cele inutile. În consecință, pachetele PaaS pot varia de la simple oferte de cadre “point-and-click”, caz în care nu este necesară nici o expertiză în ce priveste găzduirea, până la furnizarea întregii infrastructuri cu opțiunile necesare unor dezvoltări avansate.

Infrastructura și aplicațiile sunt gestionate pentru client, fiind disponibil și suportul necesar. Serviciile sunt actualizate în mod constant prin actualizarea caracteristicilor existente și adăugarea unor caracteristici suplimentare. Furnizorii de servicii PaaS pot asista dezvoltatorii din momentul conceperii ideilor până la dezvoltarea aplicațiilor în toate fazele ei, inclusiv în testarea și implementarea acestora. Toate acestea se realizează printr-un mecanism gestionat.

La fel ca și în cazul majorității ofertelor cloud, serviciile PaaS se plătesc în baza unui abonament, clienții plătind în cele din urmă doar pentru ceea ce folosesc. În acelaș timp aceștia beneficiază de economiile care decurg din partajarea infrastructurii fizice între utilizatori, rezultând în general costuri mai mici.


Câteva dintre componentele și caracteristicile care pot fi incluse într-o ofertă PaaS:
– Sistem de operare
– Medii pentru scripturi “server-site”
– Sistem de gestionare a bazelor de date
– Software pentru Server
– Servicii suport
– Stocare
– Acces la rețea
– Instrumente pentru proiectare și dezvoltare
– Găzduire
Pot beneficia de servicii PaaS atât dezvoltatori de software sau web cât și intreprinderile din alte domenii.
Dezvoltatorii pot beneficia de avantajele soluțiilor PaaS atunci când este vorba despre dezvoltarea unei aplicații care urmează să fie oferită pe internet, dar si în cazul dezvoltării unui software care urmează să se vânda “la cutie” (“out of the box”).
Spre exemplu:
1. Dezvoltatorii web pot utiliza medii individuale PaaS în fiecare etapă a procesului de dezvoltare, testare, și în cele din urmă găzduire a site-urilor
2. Intreprinderile care dezvoltă propriile soluții software pot utiliza Platforma ca și Serviciu în special pentru a crea medii distincte și restrictionate de dezvoltare și testare

Găsiti în cele ce urmează câteva dintre beneficiile PaaS pentru dezvoltatorii de aplicații:
– Nu trebuie să investească în infrastructura fizică; “închirierea” infrastructurii virtuale prezintă atât beneficii practice cât și de cost
Ei nu mai au nevoie să achiziționeze hardware-ul necesar în mod normal și să angajeze resurse pentru gestionarea acestuia, acest lucru permitându-le acestora să se concentreze doar pe partea de dezvoltare aplicații. Mai mult decât atât, este necesară doar închirierea resurselor necesare la un moment dat, evitându-se astfel investiții mari în capacități fixe neutilizate în mod curent și astfel irosite.
– Dezvoltarea unor aplicații sau pagini web poate fi posibilă și pentru ‘non-experți’
Unele oferte PaaS permit oricărei persoane doritoare să dezvolte o aplicație. Acest lucru se poate face pur și simplu prin intermediul unui browser oarecare utilizând funcționalități dintr-un singur click. Un exemplu proeminent de acest tip sunt soluțiile software open source WordPress.
– Flexibilitate
Clienții serviciilor PaaS pot avea control asupra instrumentelor care sunt instalate în interiorul platformelor proprii, dar pot crea și platforme care să corespunda unor cerințe specifice. Ei pot selecta și alege caracteristicile necesare în orice moment.
– Adaptabilitate
Caracteristicile serviciilor PaaS pot fi modificate în cazul în care împrejurările impun ajustari.
– Posibilitate de conlucrare din diferite locații
Având în vedere că singurele lucruri necesare din partea dezvoltatorilor, a clienților de servicii PaaS, sunt o conexiune la internet și un browser, aceștia pot conlucra la dezvoltarea aceleiași aplicații din mai multe locații simultan.
– Securitate
Securitatea este furnizată, inclusiv securitatea datelor, backup-ul și recuperarea datelor.
Succint, o oferta PaaS furnizează mediul de operare pentru dezvoltare de aplicații. Cu alte cuvinte, asigură arhitectura și infrastructura generală necesară pentru a susține dezvoltarea de aplicații.
Serviciile PaaS includ rețelele, stocarea, software-ul de baza și serviciile de management a resurselor. În concluzie, PaaS poate fi considerată o soluție ideală pentru dezvoltarea de aplicații destinate web-ului, dispozitivelor mobile și calculatoarelor de tip desktop sau laptop.


rotld

Introducerea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală pentru domeniile “.ro”

Introducerea tarifului de inregistrare si mentenanta anuala pentru domeniile “.ro” va intra in aplicare incepand cu data de 01 Iulie 2017.

Sintetizat va aducem la cunostinta modificarile majore ce produc efecte asupra domeniilor .ro:

Astfel se va stabili un tarif de inregistrare si mentenanta a unui domeniu “.ro” care asigura atat inregistrarea domeniului cat si serviciul de utilizare pentru o perioadă de 5 ani. Dupa expirarea perioadei de 5 ani, se va achita anual o taxa pentru Registrul de domenii “.ro”, necesara pastrarii serviciului de utilizare a domeniului.

Pentru domeniile “.ro” inregistrate inainte de 01.07.2012, detinatorii dreptului de utilizare au obligatia de a achita tariful de mentenanta anual in intervalul 01.07.2017 – 01.10.2017. Pentru cele  inregistrate in intervalul 01.07. 2012 – 01.07.2017, tariful de mentenanta anual va fi achitat in momentul in care dreptul de utilizare a domeniului “.ro” ajunge la 5 ani de la data inregistrarii.

Va redam mai jos intregul comunicat primit de la RoTLD :

 Introducerea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală pentru domeniile “.ro”

Introducerea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală pentru domeniile “.ro” va intra în aplicare începând cu data de 01 Iulie 2017.

Stabilirea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală reprezintă o cerință necesară pentru alinierea domeniilor “.ro” la politicile adoptate de toate țările din lume. În Europa, în mod treptat, toate țările au trecut la înregistrarea pe perioadă limitată de timp a domeniilor cod de țară și reînnoirea în cazul în care solicitantul dorește folosirea în continuare a numelui. Ultima țară din Europa care a trecut la plata taxei anuale la domenii este Slovenia, în urmă cu cca. 4 ani. În prezent, România este singura țară din Europa care nu a introdus un tarif de mentenanță anuală pentru domenii.

Stabilirea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală este justificată de următoarele cerințe și reglementată, după cum urmează:

  1. Așa cum se arată și în documentul “Speculative and Abusive Registration of Internet Domain Names – Draft Principles of a Code of Conduct” al Comisiei Europene din anul 2000, tariful de înregistrare și mentenanță anual este necesar pentru acoperirea costurilor inițiale de înregistrare, precum și pentru acoperirea costurilor zilnice de menținere în funcțiune a înregistrării, cum ar fi: costurile pentru sistemul de nameservere, costuri pentru sistemul de înregistrare, costuri pentru serverul WHOIS, costuri pentru serviciul de “help desk”, costuri de dezvoltare hardware și software, costuri de întreținere și service, precum și costuri pentru asigurarea unei mai bune securități.
  2. Stabilirea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală are de asemenea avantajul că va duce la deblocarea numelor de domenii “.ro”, care au fost înregistrate începând cu anul 1993, și care în prezent nu mai sunt folosite, fie că firmele ce le-au solicitat au dispărut, fie că persoana care le-a solicitat nu mai are nevoie de acele nume în prezent.
  3. Tariful de înregistrare și mentenanță anuală a unui domeniu “.ro” se stabilește, la o valoare de referință pentru Registrul de domenii .ro și asigură atât serviciul de înregistrare cât și o perioadă de 5 ani de utilizare în condiții de securitate. După expirarea perioadei de 5 ani, se va achita anual o valoare de referință pentru Registrul de domenii .ro, necesară păstrării serviciului de utilizare a domeniului .ro în condiții de siguranță.
  4. Pentru numele de domenii “.ro” înregistrate înainte de data de 01.07.2012, deținătorii dreptului de utilizare au obligația de a achita tariful de mentenanță anual în intervalul 01.07.2017-01.10.2017. Pentru domeniile “.ro” înregistrate în intervalul 01.07.2012 – 01.07.2017, tariful de mentenanță anual va fi achitat în momentul în care dreptul de utilizare a numelui de domeniu “.ro” este egal cu 5 ani de la data înregistrării.

Registrul Român de domenii .ro – RoTLD va transmite informații și instrucțiuni importante la adresa de e-mail a deținătorului dreptului de folosință cu privire la introducerea tarifului de înregistrare și mentenanță anuală pentru domeniile “.ro”.

ROTLD solicită în baza Regulilor de Înregistrare (Art. 20) și a Contractului de Înregistrare (Art. 4) de la www.rotld.ro ca deținătorii domeniilor .ro să verifice și să își actualizeze datele de contact cu ajutorul platformei de administrare domenii de la www.rotld.ro -> Administrare domenii.


Cloud Public

Ce este un Cloud Public?

Ce este un Cloud Public?

Cel mai ușor de recunoscut model de “cloud computing” pentru mare parte a consumatorilor din domeniu este modelul de cloud public, așa numitul “Public Cloud”.
Serviciile cloud sunt oferite într-un mediu virtualizat, caracteristicile principale ale cloud-ului public fiind următoarele:
–    este construit utilizând resurse fizice partajate
–    resursele sunt utilizate în comun
–    este accesibil printr-o rețea publică (internetul în majoritatea cazurilor)
Într-o oarecare măsură, acesta poate fi definit în contrast cu serviciile de tip private cloud care îngrădesc fondul de resurse prin crearea unei platforme distincte accesibile unei singure organizații / unui singur client. Cloud-ul Public furnizează servicii către mai mulți clienți care utilizează aceeași infrastructură partajată.

Cele mai relevante exemple de cloud computing tind să se incadreze în modelul de cloud public pentru că, prin definiție, sunt disponibile în mod public:
–    Software-ul ca și serviciu (SaaS)
–    Ofertele precum stocarea cloud
–    Aplicațiile office – on-line
sunt probabil cele mai familiare, dar există și alte tipuri de servicii disponibile pe scară largă cum ar fi:
–    IaaS (Infrastructura ca și serviciu)
–    PaaS (Platforma ca și serviciu)
–    Medii de găzduire și dezvoltare web bazate pe cloud
care pot să se incadreze în acest model (chiar daca pot exista și în cloud privat).

Public Cloud-ul este utilizat pe scară largă în cadrul ofertelor pentru persoane fizice, motivul fiind acela că, este foarte puțin probabil ca aceștia să necesite nivelul unor infrastructuri și securitatea oferită de soluțiile private cloud. Cu toate acestea, în multe situații, utilizarea unor soluții public cloud poate fi recomandată și intreprinderilor mai mari pentru eficientizarea operațiunilor, de exemplu pentru stocarea datelor mai puțin sensibile, partajarea documentelor din cadrul unei colaborări online, și webmail.

Modelul public oferă următoarele caracteristici și beneficii:
–    Scalabilitate desăvârșită
Resursele de tip cloud sunt disponibile la cerere din bazinul vast de resurse al cloud-ului public astfel încât aplicațiile care rulează pe ele pot reacționa cu ușurinta la fluctuațiile din activitate.
–    Cost-Eficacitate
Soluțiile public cloud reunesc niveluri mai ridicate de resurse astfel utilizatorii pot beneficia de cote ridicate de eficacitate și economii. Operarea și gestionarea resurselor care stau la baza serviciului sunt realizate centralizat și partajate în toate serviciile cloud ulterioare, în timp ce componentele, cum ar fi serverele, necesită o configurare la comandă mai redusă. Unele oferte adresate publicului larg pot fi concepute chiar ca și oferte gratuite pentru client, bazându-se doar pe veniturile din publicitate.
–    Cost in stil utilitar
Serviciile de tip cloud public practică în multe cazuri o tarifare de tipul “pay-as-you-go” conform căreia consumatorii pot accesa resursele de care au nevoie, atunci când au nevoie de ele, iar apoi să plătească doar pentru ceea ce folosesc, evitând astfel pierderile
–    Fiabilitate
Numărul mare de servere și rețele implicate în crearea unui cloud public și configurațiile de redundanța utilizate au ca rezultat faptul că serviciul public cloud poate rula neafectat chiar și în cazul defecțiunii unei componente fizice, prin utilizarea celorlalte componente care compun sistemul. În unele cazuri, atunci când cloud-ul atrage resurse de la mai multe centre de date, defecțiunea sau deconectarea unui întreg centru de date nu ar afecta funcționarea vreunui serviciu cloud individual. Cu alte cuvinte, nici o defecțiune punctuală nu poate reprezenta o vulnerabilitate pentru serviciul cloud.
–    Flexibilitate
Există o multitudine de servicii IaaS, PaaS, SaaS disponibile pe piață care urmează modelul public cloud și sunt pregătite pentru a fi accesate ca și un serviciu de pe orice dispozitiv activat pe internet. Aceste servicii pot îndeplini majoritatea cerințelor uzuale de calcul și pot livra acest beneficiu atât clienților privați cât și întreprinderilor deopotrivă. Intreprinderile mai mari pot avea chiar posibilitatea de a integra serviciile public cloud cu cele private în cazul în care au nevoie de sistemul private cloud pentru gestionarea unor funcții sau resurse mai sensibile, creinduse astfel un cloud hybrid.
–    Independență din punct de vedere al locației
Prin faptul că serviciile public cloud sunt disponibile printr-o conexiune la internet putem spune că sunt asigurate clientului indiferent de locația acestuia. Acest lucru oferă oportunități avantajoase pentru întreprinderi, cum ar fi de exemplu accesul de la distanță la infrastructura IT (în caz de urgență, etc) sau colectarea și procesarea de documente online concomitent din mai multe locații.


Hybrid Cloud

Ce este un Cloud Hibrid?

Ce este un Cloud Hibrid?

Un cloud hibrid este un serviciu cloud integrat care utilizează atât sisteme cloud privat cât și public pentru a efectua funcții distincte în cadrul aceleiași organizații.
În general toate serviciile de tip cloud trebuie să ofere un anumit nivel de eficiență ca răspuns la diferite grade de utilizare. Din acest punct de vedere soluțiile public cloud sunt susceptibile de a fi mai rentabile și mai scalabile decât cele private cloud. Prin urmare, o organizație poate maximiza eficiența prin utilizarea unor soluții integrate, public cloud pentru toate operațiunile curente, și să se bazeze pe soluții private cloud doar în cazurile în care este necesar un grad mai înalt de securitate.

Modelele cloud hibrid pot fi implementate prin mai multe căi:
–    Furnizori diferiți de servicii cloud se asociează și furnizează atât serviciile de tip cloud public cât și privat ca și un serviciu integrat
–    Furnizori individuali de servicii cloud oferă pachete complete hibrid cloud
–    Unele întreprinderi și organizații gestionează sisteme private cloud, dar contractează și un serviciu public cloud pe care ulterior îl integrează în infrastructura proprie

Câteva exemple practice de utilizare a modulelor de cloud hibrid:
1.    O firmă care deține un magazin online
Magazinul online propriu zis se găzduiește folosind un cloud privat – soluția cea mai sigură și scalabilă, dar broșurile și cataloagele de prezentare sunt găzduite într-un cloud public – soluția cea mai cost eficientă (în acest caz preocuparea principală o reprezintă costul, nu nivelul de securitate).
2.    Un serviciu de tip IaaS (Infrastructură ca și Serviciu) oferit unei firme din domeniul financiar
Private cloud pentru stocarea bazei de date client și public cloud pentru documentele utilizate în cadrul proiectelor de colaborare, documente care astfel pot fi accesate de către mai mulți utilizatori din orice locație convenabilă.

O configurație hibrid cloud de genul găzduirii hibrid poate oferi utilizatorilor săi următoarele beneficii:
–    Scalabilitate
În timp ce cloud-ul privat oferă un anumit nivel de scalabilitate în funcție de configurațiile sale (indiferent dacă sunt găzduite intern sau extern), serviciile public cloud vor oferii o scalabilitate mai puțin limitată deoarece în general dispun de resursele unei infrastructuri cloud mai mari. Prin mutarea unui număr cât mai mare de funcții curente mai puțin sensibile din punct de vedere al securității în cloud public se obțin beneficiile unui grad ridicat de scalabilitate concomitent cu reducerea cerințelor în ce privește cloud-ul privat.
–    Cost Eficiența
Conform aceluiaș principiu, soluțiile public cloud sunt susceptibile de a oferi economii mai semnificative în ce privește scalabilitatea (precum gestiunea centralizată), fiind mai eficiente din punct de vedere al costurilor decât soluțiile private cloud. Prin urmare, sistemele hibrid cloud permit utilizatorilor săi să beneficieze de aceste economii pentru toate funcțiile utilizate mai puțin sensibile, care nu necesită un grad înalt de securitate specific cloud-ului privat.
–    Securitate
Elementul private cloud al modelului cloud hibrid nu oferă doar nivelul de securitate dorit atunci când este necesar, ci poate satisfice de asemenea eventuale reglementări în ce privește manipularea și stocarea datelor în cazurile în care aceasta sunt aplicabile.
–    Flexibilitate
Disponibilitatea ambelor tipuri de resurse: securizate (private cloud) și scalabile consteficient (public cloud), poate oferii organizațiilor mai multe oportunități în ce privește explorarea unor noi căi de a obține venituri operaționale.


Ce sunt Serverele Cloud?

În general, serverele cloud lucrează în aceeași manieră ca și serverele fizice uzuale, însă funcțiile pe care acestea le oferă pot fi diferite. Atunci când optează pentru cloud hosting, clienții închiriază un server virtual și nu unul fizic. De cele mai multe ori costurile sunt la oră, în funcție de capacitatea necesară și folosită într-un anumit interval.

În mod tradițional, există două opțiuni pentru hosting: dedicat sau partajat.

Opțiunea partajată este mai ieftină deoarece serverul este partajat între mai mulți clienți ai providerului. Website-ul clientului este găzduit pe același server cu alte site-uri aparținând altor clienți. Această opțiune are dezavantajul că instalarea nu poate fi atât de flexibilă iar serverul nu va putea face față unui trafic greu.

Găzduirea dedicată este o formă avansată de hosting, în care clientul închiriază un server întreg, fără a-l împărți cu alți clienți (alte site-uri). În unele cazuri, pentru proiecte de anvergură, se închiriază chiar mai multe servere. Serverul dedicat permit un control total asupra hostingului. Dezavantajul apare însă prin faptul că este nevoie de o predicție cât mai exactă a capacității de procesare și a resurselor necesare, pentru a acoperi nivelurile de trafic așteptate. O capacitate subestimată duce la apariția blocajelor nedorite în perioadele de maxim trafic, pe când una supra estimată duce la costuri suplimentare care nu sunt necesare.

Prin cloud hosting clienții primesc cea mai bună opțiune în ambele sensuri. Resursele se pot diminua sau pot crește în funcție de necesități, făcând hostingul mult mai flexibil și în același timp mult mai eficient din punctul de vedere al costurilor. Atunci când sunt necesare resurse mai mari pentru funcționarea site-ului, capacitatea alocată de server poate crește automat pentru a acoperi cererea, fără a fi nevoie ca prețul pentru resurse mai mari să fie plătit în permanență. Este ca și factura pentru gaze naturale; folosești cât vrei, când vrei, apoi plătești exact pentru cât ai folosit, fără să fii nevoit să plătești mereu mult și să dormi cu geamul deschis.

În plus față de serverele dedicate, serverele cloud pot fi supravegheate de un hypervisor (virtual machine monitor). Rolul acestuia este de a controla capacitatea necesară fiecărui client și de a aloca în consecință resursele unuia sau mai multor servere pentru satisfacerea optimă a nevoilor de procesare atunci când este cazul. Atunci când traficul pentru un anumit site atinge niveluri înalte, acestuia i se vor aloca temporar resurse suplimentare, până în momentul când acestea nu-i mai sunt necesare. De asemenea, serverele cloud oferă și o redundanță mai mare. Dacă unul din servere cade, celelalte îi iau locul.

Pe scurt, beneficiile cloud hosting-ului sunt:

Flexibilitate și scalabilitate: atunci când este nevoie se accesează automat mai multe resurse;

Eficiența costurilor: clienții plătesc doar pentru resursele consumate;

Ușurința instalării: setup-ul inițial este foarte simplu și rapid;

Fiabilitate: dacă unul din servere are probleme, resursele vor fi alocate de alte servere iar clientul nu este deloc afectat.


Să vorbim despre Cloud Hosting

Să vorbim despre Cloud Hosting

Apărute ca o alternativă la hostingul clasic, serviciile în cloud oferă găzduire pentru pagini web pe servere virtuale care au la bază o rețea mare de servere fizice. Acestea sunt disponibile clienților ca un serviciu și nu ca un produs, devenind astfel comparabile cu utilitățile de tipul apă, gaz sau curent. În traducere liberă, clientul nu își cumpără efectiv “spațiu pe server”, ci se folosește de un serviciu, procentual în funcție de necesitățile siteului său. Desigur, clienții care aleg cloud vor plăti doar ce consumă.

Diferența față de sistemele clasice de hosting o reprezintă și faptul că paginile web sunt găzduite pe servere multiple. Dacă în cazul soluțiilor clasice, tot siteul era găzduit pe un singur server (fie el shared sau dedicat), rețeaua de servere din infrastructura cloud contribuie toate la găzduire fiecărei pagini. De multe ori, pagini diferite ale aceluiași website sunt găzduite în Data Centere diferite. Astfel, găzduire în cloud a devenit o extensie a ceea ce oamenii din industrie au numit cluster de servere“.

Exemplele practice de cloud hosting pot fi diferențiate prin categorizarea în IaaS (Infrastructură ca serviciu) și PaaS (Platformă ca serviciu). Când vorbim despre infrastructura ca serviciu, clientului îi este oferit mediul hardware virtualizat pe care el își poate instala produsele software după dorințele lui, înainte de a începe procesul de creare a aplicației web. În cazul platformei ca serviciu (PaaS), clientului îi este pusă la dispoziție și o suită de produse software, sub forma unei stive sau a unei piramide conținând sistemul de operare, platforma pentru baza de date, aplicația pentru serverul web și mediul de programare. Pe acest suport format din partea hardware și partea software, clientul își poate instala și dezvolta aplicația web în cele mai bune condiții. Gândiți-vă la afacerile cu o infrastructură IT foarte complexă și care au specialiști IT la dispoziție. Desigur, aceștia vor opta pentru un model customizabil de IaaS, dar alții poate vor opta pentru PaaS.

O dezvoltare a conceptului de găzduire cloud pentru clienții de tip enterprise sau a interprinderilor mari este așa-numitul VDC – Data Center Virtualizat. Așa cum vă puteți imagina, VDC se referă la o rețea virtualizată de servere în cloud care poate fi folosită pentru a găzdui toate operațiunile IT a unei companii, incluzând toate siteurile web.

Modele mai evidente de cloud hosting presupun folosirea modelelor de public cloud. Mai exact, presupun găzduirea pe servere virtuale care folosesc resursele din aceeași sursă ca și alte servere virtuale publice și care folosesc aceeași rețea de internet publică pentru a transmite date. Aceste cloud-uri publice includ câteva măsuri de securitate care vor face ca datele clienților să fie private și vor satisface necesitățile unui site web simplu și elementar. Dar atunci când securitatea și confidențialitatea datelor sunt preocupări mari pentru client, companiile mari se pot îndrepta spre găzduirea în servere cloud private, ca și o alternativă. Mai exact, servere cloud private care folosesc resurse restricționate (servere, rețele, etc), localizate în infrastructura furnizorului sau chiar a clientului.

O configurație tipică de tip cloud hosting oferă următoarele caracteristici și beneficii:

Fiabilitate : în loc să fie găzduit pe o instanță unică a unui server fizic, siteul dumneavoastră este găzduit pe o partiție virtuală dintr-o rețea extinsă de servere fizice, care are capacitatea de a cere și folosi resurse la cerere. În cazul în care un server devine indisponibil sau se defectează, în cloud, nivelul de resurse disponibile este diluat puțin, dar nu va avea niciun efect asupra disponibilității siteului. Acest lucru se întâmplă deoarece serverul virtual care vă este alocat va continua să ceară și să folosească resurse din rețeaua de servere rămasă. Unele platforme cloud pot continua să funcționeze chiar în cazul în care un Data Center devine indisponibil.

Securitate fizică: serverele fizice care stau la baza unui cloud sunt în continuare găzduite într-un Data Center și astfel beneficiază de măsurile de securitate ale acestor tipuri de facilități, pentru a preveni acțiunile atacatorilor

Scalabilitatea și flexibilitatea: resursele sunt disponibile în timp real, la cerere și fără a fi limitate la capacitatea unui singur server. Dacă siteul unui client cere resurse suplimentare de la platforma sa de hosting (din cauza unui vârf de trafic sau la implementarea unei noi funcționalități), acele resurse sunt alocate instant și fără a cauza întârzieri. Chiar dacă se utilizează un model de cloud privat, serviciul poate fi configurat în așa fel încât, la nevoie, în cazul unui consum ridicat de resurse, să utilizeze resursele unui cloud public.

Controlul costurilor: clientul plătește doar pentru resursele pe care le folosește. Punct. Resursele sunt disponibile în orice moment, la nevoie și nu există utilizări irosite ale acestora.

Echilibrarea rapidă a consumului: se face printr-un proces software și, drept urmare, consumul poate fi adaptat instant la orice situație neprevăzută


ce este Cloud Computing?

Până la urmă, ce este Cloud Computing?

De ce mulţi utilizatori găsesc neclar termenul de Cloud Computing? Poate pentru că majoritatea oamenilor din IT care îl folosesc nu ştiu că o fac sau au prea puţine informaţii despre el. Aici, la Clausweb încercăm să înlocuim semnele de întrebare cu informaţii utile, clare şi simple.

Mulţi dintre noi folosim zilnic Cloud Computing şi, în cuvinte puţine, este termenul prin care descriem diferite situaţii în care resursele de calcul sau de operaţiuni sunt livrate ca un serviciu printr-o conexiune de reţea. Cu alte cuvinte, este un sistem computaţional care se bazează pe partajarea unor resurse fizice sau virtuale de tip software sau hardware, înlăturând nevoia de a avea acele resurse în biroul sau casa ta. Pe româneşte, 100 de utilizatori nu achiziţionează fiecare câte un calculator, un server sau un sistem software; ci aceşti 100 folosesc un serviciu format dintr-un conglomerat de servere sau sisteme software care le furnizează fiecăruia câte o mică părticică din el, în funcţie de necesităţi. Ca şi o comparaţie, printr-un sistem similar cetăţenii din România au contract şi plătesc servicii către Electrica, pentru a nu fi nevoie ca fiecare român să aibă un generator de curent electric în curte.

Cloud computing se diferenţiază de sistemele clasice prin faptul că oferă câteva caracteristici cheie. Cea mai importantă dintre acestea fiind flexibilitatea. Vorbim mai ales de puterea de adaptare a sistemelor cloud, denumită şi scalabilitate. Tehnologiile cloud permit ajustarea cantităţii de resurse alocate, în mod automat, în funcţie de necesităţi. Se caută întotdeauna ca nivelul resurselor alocate să fie doar puţin mai ridicat faţă de nivelul resurselor consumate. Este o diferenţă definitorie în comparaţie cu sistemele clasice. Dispare modelul de livrare a serviciilor cu cotă şi cantitate fixă, la un preţ fix achitat în avans. Când vorbim despre cloud, plăteşti doar ce consumi. Vorbim despre o creştere imensă a eficienţei şi a controlului costurilor. Practic, sistemul cloud face economii de la sine, prin construcţia lui. Şi, să fim serioşi, care antreprenor nu se bucură la auzul expresiei “costuri mai mici”?

Desigur, vă spuneam despre avantaje şi nu avantaj. Cloud-ul nu se remarcă doar prin flexibilitate. Modelel Enterprise de cloud beneficiază şi de potenţialul de creştere în masă a mediilor de lucru. Odată ce avem un sistem functional în Cloud, el poate fi replicat sau dublat în câteva minute. De asemenea, un alt avantaj care nouă ne pare enorm şi de nepreţuit este fiabilitate. Cloud-ul funcţionează prin împărţirea informaţiei pe mai multe servere, dar fără a crea o dependenţă tehnică fixă între ele. Aşa că, în orice moment, dacă un server devine inutilizabil sau întâmpină problem de funcţionare, din orice motive, restul sistemelor pot suplini lipsa lui. Această situaţie ar putea fi devastatoare în cazul unui sistem clasic. Imaginaţi-vă că aveţi un magazine online găzduit pe un server clasic şi acesta cedează exact în prima noapte de Black Friday. Da, exact, e un coşmar! Însă, dacă aţi fost inspirat să găzduiţi magazinul pe un sistem Cloud, puteţi sta liniştit. Odată ce un server intră în avarie, restul sistemelor deja au preluat rolul lui, fără întreruperi.

Cloud computing se mai mândreşte şi cu un nivel mare al securităţii, un control şi management excelent şi rentabilitate.

Serviciile Cloud pot fi împărţite în următoarele două categorii: private şi publice.

Un Public Cloud se referă la acel sistem în care serviciile şi infrastructura sunt oferite de un terţ, în afara locaţiei unde se desfăşoară efectiv procesul. Serviciile sunt accesate printr-o reţea de internet publică. Acest tip de cloud oferă o soluţie economică şi multă scalabilitate, dar datorită nivelului mare de accesibilitate este destul de vulnerabil la atacurile cibernetice.

Cloud-ul Privat însă, se găseşte într-o reţea privată, administrată de o echipă sau un expert în securitate, având o platformă de servicii şi o infrastructură accesibilă unui client sau a unui număr limitat şi clar de clienţi. Acesta este şi cazul Clausweb. Beneficiaţi de nivele ridicate de control şi securitate, de o extraordinară scalabilitate şi flexibilitate, făcând doar minore compromisuri economice.

Mai există şi soluţii hibride de cloud, care combină modelul public cu unul privat. Este adevărat că un model hibrid poate maximiza eficienţa în unele cazuri, dar se adresează cu precădere stocării sau prelucrării datelor care nu sunt de o mare importanţă sau confidenţialitate.

Dacă privim doar din perspectiva produsului livrat, Cloud Computing se poate împărţi în trei categorii: Software as a Service – Software ca Serviciu (SaaS), Platform as a Service – Platformă ca Serviciu (PaaS) şi Infrastructure as a Service – Infrastructură ca Serviciu (IaaS).

Cel mai comun şi cel mai des folosit este SaaS. Se referă la un model de produs în care aplicaţiile sunt găzduite de un provdider, aşa cum este Clausweb, şi sunt disponibile folosind o infrastructură privată, printr-o conexiune la internet. Multe persoane se folosesc de un SaaS fără să-şi dea seama că aplicaţiile web prin care o fac sunt livrate în acest mod. Uite 3 exemple din viaţa noastră de zi cu zi: Gmail, Facebook şi Twitter. Totodată, dacă faceţi cumpărături online pe magazinele marilor retaileri din România, este foarte probabil că factura sau chitanţa pe care aţi primit-o să fie livrată printr-un sistem SaaS.

PaaS este o categorie diferită şi se adresează mai ales dezvoltatorilor. Serviciile PaaS sunt de obicei livrate către developeri care au nevoie de un environment (un mediu) în care să-şi construiască aplicaţiile. Din punct de vedere al flexibilităţii, acest tip de client ştie de ce componente, sisteme de operare sau programe terţe are nevoie şi caută un provider de Cloud care îi poate satisfice cerinţele. Este important factorul sau puterea de replicare a acestui serviciu pentru dezvoltator, nu de puţine ori fiind nevoie de adăugarea altor două sau mai multe medii de dezvoltare într-un timp scurt. Pentru o firmă care dezvoltă o aplicaţie web, un provider PaaS de încredere poate economisi o tonă de fonduri. Asta fără să menţionăm avantajele enorme în cazul unei echipe de dezvoltatori împărţită pe 3 continente.

IaaS se referă la infrastructură, prin definiţia termenului. Este gândit ca o suită de resurse virtualizate adunate sub un serviciu, printr-o conexiune de internet. Este soluţia Cloud care are cea mai puternică legătură cu partea fizică, cu hardware-ul, cu infrastructura computaţională. Ofertele IaaS includ resurse ca spaţiu pe disk virtualizat, spaţiu de stocare flexibil şi cu accesibilitate foarte mare, conexiuni diferite şi multiple, adrese de IP cu destinaţii speciale sau alte caracteristici speciale. Resursele pot fi luate dintr-un conglomerate de servere, se pot întinde chiar pe mai multe data centers, dar şi clienţii îşi pot crea propria infrastructură.

Una peste alta, credem că este clar pentru toată lumea că acest Cloud nu este un lucru de speriat sau de neînţeles. Cloud-ul a devenit şi va fi multă vreme soluţia viitorului, modul cum toată industria legată de internet a ales să-şi dezvolte influenţa sau să se ramifice pentru a fi de folos oricărui domeniu.