Să vorbim despre Cloud Hosting

Să vorbim despre Cloud Hosting

Apărute ca o alternativă la hostingul clasic, serviciile în cloud oferă găzduire pentru pagini web pe servere virtuale care au la bază o rețea mare de servere fizice. Acestea sunt disponibile clienților ca un serviciu și nu ca un produs, devenind astfel comparabile cu utilitățile de tipul apă, gaz sau curent. În traducere liberă, clientul nu își cumpără efectiv “spațiu pe server”, ci se folosește de un serviciu, procentual în funcție de necesitățile siteului său. Desigur, clienții care aleg cloud vor plăti doar ce consumă.

Diferența față de sistemele clasice de hosting o reprezintă și faptul că paginile web sunt găzduite pe servere multiple. Dacă în cazul soluțiilor clasice, tot siteul era găzduit pe un singur server (fie el shared sau dedicat), rețeaua de servere din infrastructura cloud contribuie toate la găzduire fiecărei pagini. De multe ori, pagini diferite ale aceluiași website sunt găzduite în Data Centere diferite. Astfel, găzduire în cloud a devenit o extensie a ceea ce oamenii din industrie au numit cluster de servere“.

Exemplele practice de cloud hosting pot fi diferențiate prin categorizarea în IaaS (Infrastructură ca serviciu) și PaaS (Platformă ca serviciu). Când vorbim despre infrastructura ca serviciu, clientului îi este oferit mediul hardware virtualizat pe care el își poate instala produsele software după dorințele lui, înainte de a începe procesul de creare a aplicației web. În cazul platformei ca serviciu (PaaS), clientului îi este pusă la dispoziție și o suită de produse software, sub forma unei stive sau a unei piramide conținând sistemul de operare, platforma pentru baza de date, aplicația pentru serverul web și mediul de programare. Pe acest suport format din partea hardware și partea software, clientul își poate instala și dezvolta aplicația web în cele mai bune condiții. Gândiți-vă la afacerile cu o infrastructură IT foarte complexă și care au specialiști IT la dispoziție. Desigur, aceștia vor opta pentru un model customizabil de IaaS, dar alții poate vor opta pentru PaaS.

O dezvoltare a conceptului de găzduire cloud pentru clienții de tip enterprise sau a interprinderilor mari este așa-numitul VDC – Data Center Virtualizat. Așa cum vă puteți imagina, VDC se referă la o rețea virtualizată de servere în cloud care poate fi folosită pentru a găzdui toate operațiunile IT a unei companii, incluzând toate siteurile web.

Modele mai evidente de cloud hosting presupun folosirea modelelor de public cloud. Mai exact, presupun găzduirea pe servere virtuale care folosesc resursele din aceeași sursă ca și alte servere virtuale publice și care folosesc aceeași rețea de internet publică pentru a transmite date. Aceste cloud-uri publice includ câteva măsuri de securitate care vor face ca datele clienților să fie private și vor satisface necesitățile unui site web simplu și elementar. Dar atunci când securitatea și confidențialitatea datelor sunt preocupări mari pentru client, companiile mari se pot îndrepta spre găzduirea în servere cloud private, ca și o alternativă. Mai exact, servere cloud private care folosesc resurse restricționate (servere, rețele, etc), localizate în infrastructura furnizorului sau chiar a clientului.

O configurație tipică de tip cloud hosting oferă următoarele caracteristici și beneficii:

Fiabilitate : în loc să fie găzduit pe o instanță unică a unui server fizic, siteul dumneavoastră este găzduit pe o partiție virtuală dintr-o rețea extinsă de servere fizice, care are capacitatea de a cere și folosi resurse la cerere. În cazul în care un server devine indisponibil sau se defectează, în cloud, nivelul de resurse disponibile este diluat puțin, dar nu va avea niciun efect asupra disponibilității siteului. Acest lucru se întâmplă deoarece serverul virtual care vă este alocat va continua să ceară și să folosească resurse din rețeaua de servere rămasă. Unele platforme cloud pot continua să funcționeze chiar în cazul în care un Data Center devine indisponibil.

Securitate fizică: serverele fizice care stau la baza unui cloud sunt în continuare găzduite într-un Data Center și astfel beneficiază de măsurile de securitate ale acestor tipuri de facilități, pentru a preveni acțiunile atacatorilor

Scalabilitatea și flexibilitatea: resursele sunt disponibile în timp real, la cerere și fără a fi limitate la capacitatea unui singur server. Dacă siteul unui client cere resurse suplimentare de la platforma sa de hosting (din cauza unui vârf de trafic sau la implementarea unei noi funcționalități), acele resurse sunt alocate instant și fără a cauza întârzieri. Chiar dacă se utilizează un model de cloud privat, serviciul poate fi configurat în așa fel încât, la nevoie, în cazul unui consum ridicat de resurse, să utilizeze resursele unui cloud public.

Controlul costurilor: clientul plătește doar pentru resursele pe care le folosește. Punct. Resursele sunt disponibile în orice moment, la nevoie și nu există utilizări irosite ale acestora.

Echilibrarea rapidă a consumului: se face printr-un proces software și, drept urmare, consumul poate fi adaptat instant la orice situație neprevăzută


ce este Cloud Computing?

Până la urmă, ce este Cloud Computing?

De ce mulţi utilizatori găsesc neclar termenul de Cloud Computing? Poate pentru că majoritatea oamenilor din IT care îl folosesc nu ştiu că o fac sau au prea puţine informaţii despre el. Aici, la Clausweb încercăm să înlocuim semnele de întrebare cu informaţii utile, clare şi simple.

Mulţi dintre noi folosim zilnic Cloud Computing şi, în cuvinte puţine, este termenul prin care descriem diferite situaţii în care resursele de calcul sau de operaţiuni sunt livrate ca un serviciu printr-o conexiune de reţea. Cu alte cuvinte, este un sistem computaţional care se bazează pe partajarea unor resurse fizice sau virtuale de tip software sau hardware, înlăturând nevoia de a avea acele resurse în biroul sau casa ta. Pe româneşte, 100 de utilizatori nu achiziţionează fiecare câte un calculator, un server sau un sistem software; ci aceşti 100 folosesc un serviciu format dintr-un conglomerat de servere sau sisteme software care le furnizează fiecăruia câte o mică părticică din el, în funcţie de necesităţi. Ca şi o comparaţie, printr-un sistem similar cetăţenii din România au contract şi plătesc servicii către Electrica, pentru a nu fi nevoie ca fiecare român să aibă un generator de curent electric în curte.

Cloud computing se diferenţiază de sistemele clasice prin faptul că oferă câteva caracteristici cheie. Cea mai importantă dintre acestea fiind flexibilitatea. Vorbim mai ales de puterea de adaptare a sistemelor cloud, denumită şi scalabilitate. Tehnologiile cloud permit ajustarea cantităţii de resurse alocate, în mod automat, în funcţie de necesităţi. Se caută întotdeauna ca nivelul resurselor alocate să fie doar puţin mai ridicat faţă de nivelul resurselor consumate. Este o diferenţă definitorie în comparaţie cu sistemele clasice. Dispare modelul de livrare a serviciilor cu cotă şi cantitate fixă, la un preţ fix achitat în avans. Când vorbim despre cloud, plăteşti doar ce consumi. Vorbim despre o creştere imensă a eficienţei şi a controlului costurilor. Practic, sistemul cloud face economii de la sine, prin construcţia lui. Şi, să fim serioşi, care antreprenor nu se bucură la auzul expresiei “costuri mai mici”?

Desigur, vă spuneam despre avantaje şi nu avantaj. Cloud-ul nu se remarcă doar prin flexibilitate. Modelel Enterprise de cloud beneficiază şi de potenţialul de creştere în masă a mediilor de lucru. Odată ce avem un sistem functional în Cloud, el poate fi replicat sau dublat în câteva minute. De asemenea, un alt avantaj care nouă ne pare enorm şi de nepreţuit este fiabilitate. Cloud-ul funcţionează prin împărţirea informaţiei pe mai multe servere, dar fără a crea o dependenţă tehnică fixă între ele. Aşa că, în orice moment, dacă un server devine inutilizabil sau întâmpină problem de funcţionare, din orice motive, restul sistemelor pot suplini lipsa lui. Această situaţie ar putea fi devastatoare în cazul unui sistem clasic. Imaginaţi-vă că aveţi un magazine online găzduit pe un server clasic şi acesta cedează exact în prima noapte de Black Friday. Da, exact, e un coşmar! Însă, dacă aţi fost inspirat să găzduiţi magazinul pe un sistem Cloud, puteţi sta liniştit. Odată ce un server intră în avarie, restul sistemelor deja au preluat rolul lui, fără întreruperi.

Cloud computing se mai mândreşte şi cu un nivel mare al securităţii, un control şi management excelent şi rentabilitate.

Serviciile Cloud pot fi împărţite în următoarele două categorii: private şi publice.

Un Public Cloud se referă la acel sistem în care serviciile şi infrastructura sunt oferite de un terţ, în afara locaţiei unde se desfăşoară efectiv procesul. Serviciile sunt accesate printr-o reţea de internet publică. Acest tip de cloud oferă o soluţie economică şi multă scalabilitate, dar datorită nivelului mare de accesibilitate este destul de vulnerabil la atacurile cibernetice.

Cloud-ul Privat însă, se găseşte într-o reţea privată, administrată de o echipă sau un expert în securitate, având o platformă de servicii şi o infrastructură accesibilă unui client sau a unui număr limitat şi clar de clienţi. Acesta este şi cazul Clausweb. Beneficiaţi de nivele ridicate de control şi securitate, de o extraordinară scalabilitate şi flexibilitate, făcând doar minore compromisuri economice.

Mai există şi soluţii hibride de cloud, care combină modelul public cu unul privat. Este adevărat că un model hibrid poate maximiza eficienţa în unele cazuri, dar se adresează cu precădere stocării sau prelucrării datelor care nu sunt de o mare importanţă sau confidenţialitate.

Dacă privim doar din perspectiva produsului livrat, Cloud Computing se poate împărţi în trei categorii: Software as a Service – Software ca Serviciu (SaaS), Platform as a Service – Platformă ca Serviciu (PaaS) şi Infrastructure as a Service – Infrastructură ca Serviciu (IaaS).

Cel mai comun şi cel mai des folosit este SaaS. Se referă la un model de produs în care aplicaţiile sunt găzduite de un provdider, aşa cum este Clausweb, şi sunt disponibile folosind o infrastructură privată, printr-o conexiune la internet. Multe persoane se folosesc de un SaaS fără să-şi dea seama că aplicaţiile web prin care o fac sunt livrate în acest mod. Uite 3 exemple din viaţa noastră de zi cu zi: Gmail, Facebook şi Twitter. Totodată, dacă faceţi cumpărături online pe magazinele marilor retaileri din România, este foarte probabil că factura sau chitanţa pe care aţi primit-o să fie livrată printr-un sistem SaaS.

PaaS este o categorie diferită şi se adresează mai ales dezvoltatorilor. Serviciile PaaS sunt de obicei livrate către developeri care au nevoie de un environment (un mediu) în care să-şi construiască aplicaţiile. Din punct de vedere al flexibilităţii, acest tip de client ştie de ce componente, sisteme de operare sau programe terţe are nevoie şi caută un provider de Cloud care îi poate satisfice cerinţele. Este important factorul sau puterea de replicare a acestui serviciu pentru dezvoltator, nu de puţine ori fiind nevoie de adăugarea altor două sau mai multe medii de dezvoltare într-un timp scurt. Pentru o firmă care dezvoltă o aplicaţie web, un provider PaaS de încredere poate economisi o tonă de fonduri. Asta fără să menţionăm avantajele enorme în cazul unei echipe de dezvoltatori împărţită pe 3 continente.

IaaS se referă la infrastructură, prin definiţia termenului. Este gândit ca o suită de resurse virtualizate adunate sub un serviciu, printr-o conexiune de internet. Este soluţia Cloud care are cea mai puternică legătură cu partea fizică, cu hardware-ul, cu infrastructura computaţională. Ofertele IaaS includ resurse ca spaţiu pe disk virtualizat, spaţiu de stocare flexibil şi cu accesibilitate foarte mare, conexiuni diferite şi multiple, adrese de IP cu destinaţii speciale sau alte caracteristici speciale. Resursele pot fi luate dintr-un conglomerate de servere, se pot întinde chiar pe mai multe data centers, dar şi clienţii îşi pot crea propria infrastructură.

Una peste alta, credem că este clar pentru toată lumea că acest Cloud nu este un lucru de speriat sau de neînţeles. Cloud-ul a devenit şi va fi multă vreme soluţia viitorului, modul cum toată industria legată de internet a ales să-şi dezvolte influenţa sau să se ramifice pentru a fi de folos oricărui domeniu.