rotld

Introducerea tarifului de ├«nregistrare ╚Öi mentenan╚Ť─â anual─â pentru domeniile „.ro”

Introducerea tarifului de inregistrare si mentenanta anuala pentru domeniile „.ro” va intra in aplicare incepand cu data de┬á01 Iulie 2017.

Sintetizat va aducem la cunostinta modificarile majore ce produc efecte asupra domeniilor .ro:

Astfel se va stabili un tarif de inregistrare si mentenanta a unui domeniu „.ro” care asigura atat inregistrarea domeniului cat si serviciul de utilizare pentru o perioad─â de 5 ani. Dupa expirarea perioadei de 5 ani, se va achita anual o taxa pentru Registrul de domenii „.ro”, necesara pastrarii serviciului de utilizare a domeniului.

Pentru domeniile „.ro” inregistrate inainte de 01.07.2012, detinatorii dreptului de utilizare au obligatia de a achita tariful de mentenanta anual in intervalul┬á01.07.2017 – 01.10.2017. Pentru cele ┬áinregistrate in intervalul┬á01.07. 2012 ÔÇô 01.07.2017, tariful de mentenanta anual va fi achitat in momentul in care dreptul de utilizare a domeniului „.ro” ajunge la 5 ani de la data inregistrarii.

Va redam mai jos intregul comunicat primit de la RoTLD :

┬áIntroducerea tarifului de ├«nregistrare ╚Öi mentenan╚Ť─â anual─â pentru domeniile „.ro”

Introducerea tarifului de ├«nregistrare ╚Öi mentenan╚Ť─â anual─â pentru domeniile „.ro” va intra ├«n aplicare ├«ncep├ónd cu data de┬á01 Iulie 2017.

Stabilirea tarifului de ├«nregistrare ╚Öi mentenan╚Ť─â anual─â reprezint─â o cerin╚Ť─â necesar─â pentru alinierea domeniilor „.ro” la politicile adoptate de toate ╚Ť─ârile din lume. ├Än Europa, ├«n mod treptat, toate ╚Ť─ârile au trecut la ├«nregistrarea pe perioad─â limitat─â de timp a domeniilor cod de ╚Ťar─â ╚Öi re├«nnoirea ├«n cazul ├«n care solicitantul dore╚Öte folosirea ├«n continuare a numelui. Ultima ╚Ťar─â din Europa care a trecut la plata taxei anuale la domenii este Slovenia, ├«n urm─â cu cca. 4 ani. ├Än prezent, Rom├ónia este singura ╚Ťar─â din Europa care nu a introdus un tarif de mentenan╚Ť─â anual─â pentru domenii.

Stabilirea tarifului de ├«nregistrare ╚Öi mentenan╚Ť─â anual─â este justificat─â de urm─âtoarele cerin╚Ťe ╚Öi reglementat─â, dup─â cum urmeaz─â:

  1. A╚Öa cum se arat─â ╚Öi ├«n documentul „Speculative and Abusive Registration of Internet Domain Names ÔÇô Draft Principles of a Code of Conduct” al Comisiei Europene din anul 2000, tariful de ├«nregistrare ╚Öi mentenan╚Ť─â anual este necesar pentru acoperirea costurilor ini╚Ťiale de ├«nregistrare, precum ╚Öi pentru acoperirea costurilor zilnice de men╚Ťinere ├«n func╚Ťiune a ├«nregistr─ârii, cum ar fi: costurile pentru sistemul de nameservere, costuri pentru sistemul de ├«nregistrare, costuri pentru serverul WHOIS, costuri pentru serviciul de „help desk”, costuri de dezvoltare hardware ╚Öi software, costuri de ├«ntre╚Ťinere ╚Öi service, precum ╚Öi costuri pentru asigurarea unei mai bune securit─â╚Ťi.
  2. Stabilirea tarifului de ├«nregistrare ╚Öi mentenan╚Ť─â anual─â are de asemenea avantajul c─â va duce la deblocarea numelor de domenii „.ro”, care au fost ├«nregistrate ├«ncep├ónd cu anul 1993, ╚Öi care ├«n prezent nu mai sunt folosite, fie c─â firmele ce le-au solicitat au disp─ârut, fie c─â persoana care le-a solicitat nu mai are nevoie de acele nume ├«n prezent.
  3. Tariful de ├«nregistrare ╚Öi mentenan╚Ť─â anual─â a unui domeniu „.ro” se stabile╚Öte, la o valoare de referin╚Ť─â pentru Registrul de domenii .ro ╚Öi asigur─â at├ót serviciul de ├«nregistrare c├ót ╚Öi o perioad─â de 5 ani de utilizare ├«n condi╚Ťii de securitate. Dup─â expirarea perioadei de 5 ani, se va achita anual o valoare de referin╚Ť─â pentru Registrul de domenii .ro, necesar─â p─âstr─ârii serviciului de utilizare a domeniului .ro ├«n condi╚Ťii de siguran╚Ť─â.
  4. Pentru numele de domenii „.ro” ├«nregistrate ├«nainte de data de┬á01.07.2012, de╚Ťin─âtorii dreptului de utilizare au obliga╚Ťia de a achita tariful de mentenan╚Ť─â anual ├«n intervalul┬á01.07.2017-01.10.2017. Pentru domeniile „.ro” ├«nregistrate ├«n intervalul┬á01.07.2012 ÔÇô 01.07.2017, tariful de mentenan╚Ť─â anual va fi achitat ├«n momentul ├«n care dreptul de utilizare a numelui de domeniu „.ro” este egal cu 5 ani de la data ├«nregistr─ârii.

Registrul Rom├ón de domenii .ro – RoTLD va transmite informa╚Ťii ╚Öi instruc╚Ťiuni importante la adresa de e-mail a de╚Ťin─âtorului dreptului de folosin╚Ť─â cu privire la introducerea tarifului de ├«nregistrare ╚Öi mentenan╚Ť─â anual─â pentru domeniile „.ro”.

ROTLD solicit─â ├«n baza Regulilor de ├Änregistrare (Art. 20) ╚Öi a Contractului de ├Änregistrare (Art. 4) de la www.rotld.ro ca de╚Ťin─âtorii domeniilor .ro s─â verifice ╚Öi s─â ├«╚Öi actualizeze datele de contact cu ajutorul platformei de administrare domenii de la www.rotld.ro -> Administrare domenii.


Cloud Public

Ce este un Cloud Public?

Ce este un Cloud Public?

Cel mai u╚Öor de recunoscut model de ÔÇťcloud computingÔÇŁ pentru mare parte a consumatorilor din domeniu este modelul de cloud public, a╚Öa numitul ÔÇťPublic CloudÔÇŁ.
Serviciile cloud sunt oferite într-un mediu virtualizat, caracteristicile principale ale cloud-ului public fiind următoarele:
–┬á┬á ┬áeste construit utiliz├ónd resurse fizice partajate
–┬á┬á ┬áresursele sunt utilizate ├«n comun
–┬á┬á ┬áeste accesibil printr-o re╚Ťea public─â (internetul ├«n majoritatea cazurilor)
├Äntr-o oarecare m─âsur─â, acesta poate fi definit ├«n contrast cu serviciile de tip private cloud care ├«ngr─âdesc fondul de resurse prin crearea unei platforme distincte accesibile unei singure organiza╚Ťii / unui singur client. Cloud-ul Public furnizeaz─â servicii c─âtre mai mul╚Ťi clien╚Ťi care utilizeaz─â aceea╚Öi infrastructur─â partajat─â.

Cele mai relevante exemple de cloud computing tind s─â se incadreze ├«n modelul de cloud public pentru c─â, prin defini╚Ťie, sunt disponibile ├«n mod public:
–┬á┬á ┬áSoftware-ul ca ╚Öi serviciu (SaaS)
–┬á┬á ┬áOfertele precum stocarea cloud
–┬á┬á ┬áAplica╚Ťiile office – on-line
sunt probabil cele mai familiare, dar există și alte tipuri de servicii disponibile pe scară largă cum ar fi:
–┬á┬á ┬áIaaS (Infrastructura ca ╚Öi serviciu)
–┬á┬á ┬áPaaS (Platforma ca ╚Öi serviciu)
–┬á┬á ┬áMedii de g─âzduire ╚Öi dezvoltare web bazate pe cloud
care pot să se incadreze în acest model (chiar daca pot exista și în cloud privat).

Public Cloud-ul este utilizat pe scar─â larg─â ├«n cadrul ofertelor pentru persoane fizice, motivul fiind acela c─â, este foarte pu╚Ťin probabil ca ace╚Ötia s─â necesite nivelul unor infrastructuri ╚Öi securitatea oferit─â de solu╚Ťiile private cloud. Cu toate acestea, ├«n multe situa╚Ťii, utilizarea unor solu╚Ťii public cloud poate fi recomandat─â ╚Öi intreprinderilor mai mari pentru eficientizarea opera╚Ťiunilor, de exemplu pentru stocarea datelor mai pu╚Ťin sensibile, partajarea documentelor din cadrul unei colabor─âri online, ╚Öi webmail.

Modelul public oferă următoarele caracteristici și beneficii:
–┬á┬á ┬áScalabilitate des─âv├ór╚Öit─â
Resursele de tip cloud sunt disponibile la cerere din bazinul vast de resurse al cloud-ului public astfel ├«nc├ót aplica╚Ťiile care ruleaz─â pe ele pot reac╚Ťiona cu u╚Öurinta la fluctua╚Ťiile din activitate.
–┬á┬á ┬áCost-Eficacitate
Solu╚Ťiile public cloud reunesc niveluri mai ridicate de resurse astfel utilizatorii pot beneficia de cote ridicate de eficacitate ╚Öi economii. Operarea ╚Öi gestionarea resurselor care stau la baza serviciului sunt realizate centralizat ╚Öi partajate ├«n toate serviciile cloud ulterioare, ├«n timp ce componentele, cum ar fi serverele, necesit─â o configurare la comand─â mai redus─â. Unele oferte adresate publicului larg pot fi concepute chiar ca ╚Öi oferte gratuite pentru client, baz├óndu-se doar pe veniturile din publicitate.
–┬á┬á ┬áCost in stil utilitar
Serviciile de tip cloud public practic─â ├«n multe cazuri o tarifare de tipul ÔÇťpay-as-you-goÔÇŁ conform c─âreia consumatorii pot accesa resursele de care au nevoie, atunci c├ónd au nevoie de ele, iar apoi s─â pl─âteasc─â doar pentru ceea ce folosesc, evit├ónd astfel pierderile
–┬á┬á ┬áFiabilitate
Num─ârul mare de servere ╚Öi re╚Ťele implicate ├«n crearea unui cloud public ╚Öi configura╚Ťiile de redundan╚Ťa utilizate au ca rezultat faptul c─â serviciul public cloud poate rula neafectat chiar ╚Öi ├«n cazul defec╚Ťiunii unei componente fizice, prin utilizarea celorlalte componente care compun sistemul. ├Än unele cazuri, atunci c├ónd cloud-ul atrage resurse de la mai multe centre de date, defec╚Ťiunea sau deconectarea unui ├«ntreg centru de date nu ar afecta func╚Ťionarea vreunui serviciu cloud individual. Cu alte cuvinte, nici o defec╚Ťiune punctual─â nu poate reprezenta o vulnerabilitate pentru serviciul cloud.
–┬á┬á ┬áFlexibilitate
Exist─â o multitudine de servicii IaaS, PaaS, SaaS disponibile pe pia╚Ť─â care urmeaz─â modelul public cloud ╚Öi sunt preg─âtite pentru a fi accesate ca ╚Öi un serviciu de pe orice dispozitiv activat pe internet. Aceste servicii pot ├«ndeplini majoritatea cerin╚Ťelor uzuale de calcul ╚Öi pot livra acest beneficiu at├ót clien╚Ťilor priva╚Ťi c├ót ╚Öi ├«ntreprinderilor deopotriv─â. Intreprinderile mai mari pot avea chiar posibilitatea de a integra serviciile public cloud cu cele private ├«n cazul ├«n care au nevoie de sistemul private cloud pentru gestionarea unor func╚Ťii sau resurse mai sensibile, creinduse astfel un cloud hybrid.
–┬á┬á ┬áIndependen╚Ť─â din punct de vedere al loca╚Ťiei
Prin faptul c─â serviciile public cloud sunt disponibile printr-o conexiune la internet putem spune c─â sunt asigurate clientului indiferent de loca╚Ťia acestuia. Acest lucru ofer─â oportunit─â╚Ťi avantajoase pentru ├«ntreprinderi, cum ar fi de exemplu accesul de la distan╚Ť─â la infrastructura IT (├«n caz de urgen╚Ť─â, etc) sau colectarea ╚Öi procesarea de documente online concomitent din mai multe loca╚Ťii.


Hybrid Cloud

Ce este un Cloud Hibrid?

Ce este un Cloud Hibrid?

Un cloud hibrid este un serviciu cloud integrat care utilizeaz─â at├ót sisteme cloud privat c├ót ╚Öi public pentru a efectua func╚Ťii distincte ├«n cadrul aceleia╚Öi organiza╚Ťii.
├Än general toate serviciile de tip cloud trebuie s─â ofere un anumit nivel de eficien╚Ť─â ca r─âspuns la diferite grade de utilizare. Din acest punct de vedere solu╚Ťiile public cloud sunt susceptibile de a fi mai rentabile ╚Öi mai scalabile dec├ót cele private cloud. Prin urmare, o organiza╚Ťie poate maximiza eficien╚Ťa prin utilizarea unor solu╚Ťii integrate, public cloud pentru toate opera╚Ťiunile curente, ╚Öi s─â se bazeze pe solu╚Ťii private cloud doar ├«n cazurile ├«n care este necesar un grad mai ├«nalt de securitate.

Modelele cloud hibrid pot fi implementate prin mai multe c─âi:
–┬á┬á ┬áFurnizori diferi╚Ťi de servicii cloud se asocieaz─â ╚Öi furnizeaz─â at├ót serviciile de tip cloud public c├ót ╚Öi privat ca ╚Öi un serviciu integrat
–┬á┬á ┬áFurnizori individuali de servicii cloud ofer─â pachete complete hibrid cloud
–┬á┬á ┬áUnele ├«ntreprinderi ╚Öi organiza╚Ťii gestioneaz─â sisteme private cloud, dar contracteaz─â ╚Öi un serviciu public cloud pe care ulterior ├«l integreaz─â ├«n infrastructura proprie

Câteva exemple practice de utilizare a modulelor de cloud hibrid:
1.┬á┬á ┬áO firm─â care de╚Ťine un magazin online
Magazinul online propriu zis se g─âzduie╚Öte folosind un cloud privat ÔÇô solu╚Ťia cea mai sigur─â ╚Öi scalabil─â, dar bro╚Öurile ╚Öi cataloagele de prezentare sunt g─âzduite ├«ntr-un cloud public ÔÇô solu╚Ťia cea mai cost eficient─â (├«n acest caz preocuparea principal─â o reprezint─â costul, nu nivelul de securitate).
2.    Un serviciu de tip IaaS (Infrastructură ca și Serviciu) oferit unei firme din domeniul financiar
Private cloud pentru stocarea bazei de date client ╚Öi public cloud pentru documentele utilizate ├«n cadrul proiectelor de colaborare, documente care astfel pot fi accesate de c─âtre mai mul╚Ťi utilizatori din orice loca╚Ťie convenabil─â.

O configura╚Ťie hibrid cloud de genul g─âzduirii hibrid poate oferi utilizatorilor s─âi urm─âtoarele beneficii:
–┬á┬á ┬áScalabilitate
├Än timp ce cloud-ul privat ofer─â un anumit nivel de scalabilitate ├«n func╚Ťie de configura╚Ťiile sale (indiferent dac─â sunt g─âzduite intern sau extern), serviciile public cloud vor oferii o scalabilitate mai pu╚Ťin limitat─â deoarece ├«n general dispun de resursele unei infrastructuri cloud mai mari. Prin mutarea unui num─âr c├ót mai mare de func╚Ťii curente mai pu╚Ťin sensibile din punct de vedere al securit─â╚Ťii ├«n cloud public se ob╚Ťin beneficiile unui grad ridicat de scalabilitate concomitent cu reducerea cerin╚Ťelor ├«n ce prive╚Öte cloud-ul privat.
–┬á┬á ┬áCost Eficien╚Ťa
Conform aceluia╚Ö principiu, solu╚Ťiile public cloud sunt susceptibile de a oferi economii mai semnificative ├«n ce prive╚Öte scalabilitatea (precum gestiunea centralizat─â), fiind mai eficiente din punct de vedere al costurilor dec├ót solu╚Ťiile private cloud. Prin urmare, sistemele hibrid cloud permit utilizatorilor s─âi s─â beneficieze de aceste economii pentru toate func╚Ťiile utilizate mai pu╚Ťin sensibile, care nu necesit─â un grad ├«nalt de securitate specific cloud-ului privat.
–┬á┬á ┬áSecuritate
Elementul private cloud al modelului cloud hibrid nu oferă doar nivelul de securitate dorit atunci când este necesar, ci poate satisfice de asemenea eventuale reglementări în ce privește manipularea și stocarea datelor în cazurile în care aceasta sunt aplicabile.
–┬á┬á ┬áFlexibilitate
Disponibilitatea ambelor tipuri de resurse: securizate (private cloud) ╚Öi scalabile consteficient (public cloud), poate oferii organiza╚Ťiilor mai multe oportunit─â╚Ťi ├«n ce prive╚Öte explorarea unor noi c─âi de a ob╚Ťine venituri opera╚Ťionale.


Ce sunt Serverele Cloud?

├Än general, serverele cloud lucreaz─â ├«n aceea╚Öi manier─â ca ╚Öi serverele fizice uzuale, ├«ns─â func╚Ťiile pe care acestea le ofer─â pot fi diferite. Atunci c├ónd opteaz─â pentru cloud hosting, clien╚Ťii ├«nchiriaz─â un server virtual ╚Öi nu unul fizic. De cele mai multe ori costurile sunt la or─â, ├«n func╚Ťie de capacitatea necesar─â ╚Öi folosit─â ├«ntr-un anumit interval.

├Än mod tradi╚Ťional, exist─â dou─â op╚Ťiuni pentru hosting: dedicat sau partajat.

Op╚Ťiunea partajat─â este mai ieftin─â deoarece serverul este partajat ├«ntre mai mul╚Ťi clien╚Ťi ai providerului. Website-ul clientului este g─âzduit pe acela╚Öi server cu alte site-uri apar╚Ťin├ónd altor clien╚Ťi. Aceast─â op╚Ťiune are dezavantajul c─â instalarea nu poate fi at├ót de flexibil─â iar serverul nu va putea face fa╚Ť─â unui trafic greu.

G─âzduirea dedicat─â este o form─â avansat─â de hosting, ├«n care clientul ├«nchiriaz─â un server ├«ntreg, f─âr─â a-l ├«mp─âr╚Ťi cu al╚Ťi clien╚Ťi (alte site-uri). ├Än unele cazuri, pentru proiecte de anvergur─â, se ├«nchiriaz─â chiar mai multe servere. Serverul dedicat permit un control total asupra hostingului. Dezavantajul apare ├«ns─â prin faptul c─â este nevoie de o predic╚Ťie c├ót mai exact─â a capacit─â╚Ťii de procesare ╚Öi a resurselor necesare, pentru a acoperi nivelurile de trafic a╚Öteptate. O capacitate subestimat─â duce la apari╚Ťia blocajelor nedorite ├«n perioadele de maxim trafic, pe c├ónd una supra estimat─â duce la costuri suplimentare care nu sunt necesare.

Prin cloud hosting clien╚Ťii primesc cea mai bun─â op╚Ťiune ├«n ambele sensuri. Resursele se pot diminua sau pot cre╚Öte ├«n func╚Ťie de necesit─â╚Ťi, f─âc├ónd hostingul mult mai flexibil ╚Öi ├«n acela╚Öi timp mult mai eficient din punctul de vedere al costurilor. Atunci c├ónd sunt necesare resurse mai mari pentru func╚Ťionarea site-ului, capacitatea alocat─â de server poate cre╚Öte automat pentru a acoperi cererea, f─âr─â a fi nevoie ca pre╚Ťul pentru resurse mai mari s─â fie pl─âtit ├«n permanen╚Ť─â. Este ca ╚Öi factura pentru gaze naturale; folose╚Öti c├ót vrei, c├ónd vrei, apoi pl─âte╚Öti exact pentru c├ót ai folosit, f─âr─â s─â fii nevoit s─â pl─âte╚Öti mereu mult ╚Öi s─â dormi cu geamul deschis.

├Än plus fa╚Ť─â de serverele dedicate, serverele cloud pot fi supravegheate de un hypervisor (virtual machine monitor). Rolul acestuia este de a controla capacitatea necesar─â fiec─ârui client ╚Öi de a aloca ├«n consecin╚Ť─â resursele unuia sau mai multor servere pentru satisfacerea optim─â a nevoilor de procesare atunci c├ónd este cazul. Atunci c├ónd traficul pentru un anumit site atinge niveluri ├«nalte, acestuia i se vor aloca temporar resurse suplimentare, p├ón─â ├«n momentul c├ónd acestea nu-i mai sunt necesare. De asemenea, serverele cloud ofer─â ╚Öi o redundan╚Ť─â mai mare. Dac─â unul din servere cade, celelalte ├«i iau locul.

Pe scurt, beneficiile cloud hosting-ului sunt:

Flexibilitate și scalabilitate: atunci când este nevoie se accesează automat mai multe resurse;

Eficien╚Ťa costurilor: clien╚Ťii pl─âtesc doar pentru resursele consumate;

U╚Öurin╚Ťa instal─ârii: setup-ul ini╚Ťial este foarte simplu ╚Öi rapid;

Fiabilitate: dac─â unul din servere are probleme, resursele vor fi alocate de alte servere iar clientul nu este deloc afectat.


S─â vorbim despre Cloud Hosting

S─â vorbim despre Cloud Hosting

Ap─ârute ca o alternativ─â la hostingul clasic, serviciile ├«n cloud ofer─â g─âzduire pentru pagini web pe servere virtuale care au la baz─â o re╚Ťea mare de servere fizice. Acestea sunt disponibile clien╚Ťilor ca un serviciu ╚Öi nu ca un produs, devenind astfel comparabile cu utilit─â╚Ťile de tipul ap─â, gaz sau curent. ├Än traducere liber─â, clientul nu ├«╚Öi cump─âr─â efectiv „spa╚Ťiu pe server”, ci se folose╚Öte de un serviciu, procentual ├«n func╚Ťie de necesit─â╚Ťile siteului s─âu. Desigur, clien╚Ťii care aleg cloud vor pl─âti doar ce consum─â.

Diferen╚Ťa fa╚Ť─â de sistemele clasice de hosting o reprezint─â ╚Öi faptul c─â paginile web sunt g─âzduite pe servere multiple. Dac─â ├«n cazul solu╚Ťiilor clasice, tot siteul era g─âzduit pe un singur server (fie el shared sau dedicat), re╚Ťeaua de servere din infrastructura cloud contribuie toate la g─âzduire fiec─ârei pagini. De multe ori, pagini diferite ale aceluia╚Öi website sunt g─âzduite ├«n Data Centere diferite. Astfel, g─âzduire ├«n cloud a devenit o extensie a ceea ce oamenii din industrie au numit cluster de servere„.

Exemplele practice de cloud hosting pot fi diferen╚Ťiate prin categorizarea ├«n IaaS (Infrastructur─â ca serviciu) ╚Öi PaaS (Platform─â ca serviciu). C├ónd vorbim despre infrastructura ca serviciu, clientului ├«i este oferit mediul hardware virtualizat pe care el ├«╚Öi poate instala produsele software dup─â dorin╚Ťele lui, ├«nainte de a ├«ncepe procesul de creare a aplica╚Ťiei web. ├Än cazul platformei ca serviciu (PaaS), clientului ├«i este pus─â la dispozi╚Ťie ╚Öi o suit─â de produse software, sub forma unei stive sau a unei piramide con╚Ťin├ónd sistemul de operare, platforma pentru baza de date, aplica╚Ťia pentru serverul web ╚Öi mediul de programare. Pe acest suport format din partea hardware ╚Öi partea software, clientul ├«╚Öi poate instala ╚Öi dezvolta aplica╚Ťia web ├«n cele mai bune condi╚Ťii. G├óndi╚Ťi-v─â la afacerile cu o infrastructur─â IT foarte complex─â ╚Öi care au speciali╚Öti IT la dispozi╚Ťie. Desigur, ace╚Ötia vor opta pentru un model customizabil de IaaS, dar al╚Ťii poate vor opta pentru PaaS.

O dezvoltare a conceptului de g─âzduire cloud pentru clien╚Ťii de tip enterprise sau a interprinderilor mari este a╚Öa-numitul VDC ÔÇô Data Center Virtualizat. A╚Öa cum v─â pute╚Ťi imagina, VDC se refer─â la o re╚Ťea virtualizat─â de servere ├«n cloud care poate fi folosit─â pentru a g─âzdui toate opera╚Ťiunile IT a unei companii, incluz├ónd toate siteurile web.

Modele mai evidente de cloud hosting presupun folosirea modelelor de public cloud. Mai exact, presupun g─âzduirea pe servere virtuale care folosesc resursele din aceea╚Öi surs─â ca ╚Öi alte servere virtuale publice ╚Öi care folosesc aceea╚Öi re╚Ťea de internet public─â pentru a transmite date. Aceste cloud-uri publice includ c├óteva m─âsuri de securitate care vor face ca datele clien╚Ťilor s─â fie private ╚Öi vor satisface necesit─â╚Ťile unui site web simplu ╚Öi elementar. Dar atunci c├ónd securitatea ╚Öi confiden╚Ťialitatea datelor sunt preocup─âri mari pentru client, companiile mari se pot ├«ndrepta spre g─âzduirea ├«n servere cloud private, ca ╚Öi o alternativ─â. Mai exact, servere cloud private care folosesc resurse restric╚Ťionate (servere, re╚Ťele, etc), localizate ├«n infrastructura furnizorului sau chiar a clientului.

O configura╚Ťie tipic─â de tip cloud hosting ofer─â urm─âtoarele caracteristici ╚Öi beneficii:

Fiabilitate : ├«n loc s─â fie g─âzduit pe o instan╚Ť─â unic─â a unui server fizic, siteul dumneavoastr─â este g─âzduit pe o parti╚Ťie virtual─â dintr-o re╚Ťea extins─â de servere fizice, care are capacitatea de a cere ╚Öi folosi resurse la cerere. ├Än cazul ├«n care un server devine indisponibil sau se defecteaz─â, ├«n cloud, nivelul de resurse disponibile este diluat pu╚Ťin, dar nu va avea niciun efect asupra disponibilit─â╚Ťii siteului. Acest lucru se ├«nt├ómpl─â deoarece serverul virtual care v─â este alocat va continua s─â cear─â ╚Öi s─â foloseasc─â resurse din re╚Ťeaua de servere r─âmas─â. Unele platforme cloud pot continua s─â func╚Ťioneze chiar ├«n cazul ├«n care un Data Center devine indisponibil.

Securitate fizic─â: serverele fizice care stau la baza unui cloud sunt ├«n continuare g─âzduite ├«ntr-un Data Center ╚Öi astfel beneficiaz─â de m─âsurile de securitate ale acestor tipuri de facilit─â╚Ťi, pentru a preveni ac╚Ťiunile atacatorilor

Scalabilitatea ╚Öi flexibilitatea: resursele sunt disponibile ├«n timp real, la cerere ╚Öi f─âr─â a fi limitate la capacitatea unui singur server. Dac─â siteul unui client cere resurse suplimentare de la platforma sa de hosting (din cauza unui v├órf de trafic sau la implementarea unei noi func╚Ťionalit─â╚Ťi), acele resurse sunt alocate instant ╚Öi f─âr─â a cauza ├«nt├órzieri. Chiar dac─â se utilizeaz─â un model de cloud privat, serviciul poate fi configurat ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót, la nevoie, ├«n cazul unui consum ridicat de resurse, s─â utilizeze resursele unui cloud public.

Controlul costurilor: clientul plătește doar pentru resursele pe care le folosește. Punct. Resursele sunt disponibile în orice moment, la nevoie și nu există utilizări irosite ale acestora.

Echilibrarea rapid─â a consumului: se face printr-un proces software ╚Öi, drept urmare, consumul poate fi adaptat instant la orice situa╚Ťie neprev─âzut─â


ce este Cloud Computing?

Până la urmă, ce este Cloud Computing?

De ce mul┼úi utilizatori g─âsesc neclar termenul de Cloud Computing? Poate pentru c─â majoritatea oamenilor din IT care ├«l folosesc nu ┼čtiu c─â o fac sau au prea pu┼úine informa┼úii despre el. Aici, la Clausweb ├«ncerc─âm s─â ├«nlocuim semnele de ├«ntrebare cu informa┼úii utile, clare ┼či simple.

Mul┼úi dintre noi folosim zilnic Cloud Computing ┼či, ├«n cuvinte pu┼úine, este termenul prin care descriem diferite situa┼úii ├«n care resursele de calcul sau de opera┼úiuni┬ásunt livrate ca un serviciu printr-o conexiune de re┼úea. Cu alte cuvinte, este un sistem computa┼úional care se bazeaz─â pe partajarea unor resurse fizice sau virtuale de tip software sau hardware, ├«nl─âtur├ónd nevoia de a avea acele resurse ├«n biroul sau casa ta. Pe rom├óne┼čte, 100 de utilizatori nu achizi┼úioneaz─â fiecare c├óte un calculator, un server sau un sistem software; ci ace┼čti 100 folosesc un serviciu format dintr-un conglomerat de servere sau sisteme software care le furnizeaz─â fiec─âruia c├óte o mic─â p─ârticic─â din el, ├«n func┼úie de necesit─â┼úi. Ca ┼či o compara┼úie, printr-un sistem similar cet─â┼úenii din Rom├ónia au contract ┼či pl─âtesc servicii c─âtre Electrica, pentru a nu fi nevoie ca fiecare rom├ón s─â aib─â un generator de curent electric ├«n curte.

Cloud computing se diferen┼úiaz─â de sistemele clasice prin faptul c─â ofer─â c├óteva caracteristici cheie. Cea mai important─â dintre acestea fiind flexibilitatea. Vorbim mai ales de puterea de adaptare a sistemelor cloud, denumit─â ┼či scalabilitate. Tehnologiile cloud permit ajustarea cantit─â┼úii de resurse alocate, ├«n mod automat, ├«n func┼úie de necesit─â┼úi. Se caut─â ├«ntotdeauna ca nivelul resurselor alocate s─â fie doar pu┼úin mai ridicat fa┼ú─â de nivelul resurselor consumate. Este o diferen┼ú─â definitorie ├«n compara┼úie cu sistemele clasice. Dispare modelul de livrare a serviciilor cu cot─â ┼či cantitate fix─â, la un pre┼ú fix achitat ├«n avans. C├ónd vorbim despre cloud, pl─âte┼čti doar ce consumi. Vorbim despre o cre┼čtere imens─â a eficien┼úei ┼či a controlului costurilor. Practic, sistemul cloud face economii de la sine, prin construc┼úia lui. ┼×i, s─â fim serio┼či, care antreprenor nu se bucur─â la auzul expresiei ÔÇťcosturi mai miciÔÇŁ?

Desigur, v─â spuneam despre avantaje ┼či nu avantaj. Cloud-ul nu se remarc─â doar prin flexibilitate. Modelel Enterprise de cloud beneficiaz─â ┼či de poten┼úialul de cre┼čtere ├«n mas─â a mediilor de lucru. Odat─â ce avem un sistem functional ├«n Cloud, el poate fi replicat sau dublat ├«n c├óteva minute. De asemenea, un alt avantaj care nou─â ne pare enorm ┼či de nepre┼úuit este fiabilitate. Cloud-ul func┼úioneaz─â prin ├«mp─âr┼úirea informa┼úiei pe mai multe servere, dar f─âr─â a crea o dependen┼ú─â tehnic─â fix─â ├«ntre ele. A┼ča c─â, ├«n orice moment, dac─â un server devine inutilizabil sau ├«nt├ómpin─â problem de func┼úionare, din orice motive, restul sistemelor pot suplini lipsa lui. Aceast─â situa┼úie ar putea fi devastatoare ├«n cazul unui sistem clasic. Imagina┼úi-v─â c─â ave┼úi un magazine online g─âzduit pe un server clasic ┼či acesta cedeaz─â exact ├«n prima noapte de Black Friday. Da, exact, e un co┼čmar! ├Äns─â, dac─â a┼úi fost inspirat s─â g─âzdui┼úi magazinul pe un sistem Cloud, pute┼úi sta lini┼čtit. Odat─â ce un server intr─â ├«n avarie, restul sistemelor deja au preluat rolul lui, f─âr─â ├«ntreruperi.

Cloud computing se mai m├óndre┼čte ┼či cu un nivel mare al securit─â┼úii, un control ┼či management excelent ┼či rentabilitate.

Serviciile Cloud pot fi ├«mp─âr┼úite ├«n urm─âtoarele dou─â categorii: private ┼či publice.

Un Public Cloud se refer─â la acel sistem ├«n care serviciile ┼či infrastructura sunt oferite de un ter┼ú, ├«n afara loca┼úiei unde se desf─â┼čoar─â efectiv procesul. Serviciile sunt accesate printr-o re┼úea de internet public─â. Acest tip de cloud ofer─â o solu┼úie economic─â ┼či mult─â scalabilitate, dar datorit─â nivelului mare de accesibilitate este destul de vulnerabil la atacurile cibernetice.

Cloud-ul Privat ├«ns─â, se g─âse┼čte ├«ntr-o re┼úea privat─â, administrat─â de o echip─â sau un expert ├«n securitate, av├ónd o platform─â de servicii ┼či o infrastructur─â accesibil─â unui client sau a unui num─âr limitat ┼či clar de clien┼úi. Acesta este ┼či cazul Clausweb. Beneficia┼úi de nivele ridicate de control ┼či securitate, de o extraordinar─â scalabilitate ┼či flexibilitate, f─âc├ónd doar minore compromisuri economice.

Mai exist─â ┼či solu┼úii hibride de cloud, care combin─â modelul public cu unul privat. Este adev─ârat c─â un model hibrid poate maximiza eficien┼úa ├«n unele cazuri, dar se adreseaz─â cu prec─âdere stoc─ârii sau prelucr─ârii datelor care nu sunt de o mare importan┼ú─â sau confiden┼úialitate.

Dac─â privim doar din perspectiva produsului livrat, Cloud Computing se poate ├«mp─âr┼úi ├«n trei categorii: Software as a Service ÔÇô Software ca Serviciu (SaaS), Platform as a Service ÔÇô Platform─â ca Serviciu (PaaS) ┼či Infrastructure as a Service ÔÇô Infrastructur─â ca Serviciu (IaaS).

Cel mai comun ┼či cel mai des folosit este SaaS. Se refer─â la un model de produs ├«n care aplica┼úiile sunt g─âzduite de un provdider, a┼ča cum este Clausweb, ┼či sunt disponibile folosind o infrastructur─â privat─â, printr-o conexiune la internet. Multe persoane se folosesc de un SaaS f─âr─â s─â-┼či dea seama c─â aplica┼úiile web prin care o fac sunt livrate ├«n acest mod. Uite 3 exemple din via┼úa noastr─â de zi cu zi: Gmail, Facebook ┼či Twitter. Totodat─â, dac─â face┼úi cump─âr─âturi online pe magazinele marilor retaileri din Rom├ónia, este foarte probabil c─â factura sau chitan┼úa pe care a┼úi primit-o s─â fie livrat─â printr-un sistem SaaS.

PaaS este o categorie diferit─â ┼či se adreseaz─â mai ales dezvoltatorilor. Serviciile PaaS sunt de obicei livrate c─âtre developeri care au nevoie de un environment (un mediu) ├«n care s─â-┼či construiasc─â aplica┼úiile. Din punct de vedere al flexibilit─â┼úii, acest tip de client ┼čtie de ce componente, sisteme de operare sau programe ter┼úe are nevoie ┼či caut─â un provider de Cloud care ├«i poate satisfice cerin┼úele. Este important factorul sau puterea de replicare a acestui serviciu pentru dezvoltator, nu de pu┼úine ori fiind nevoie de ad─âugarea altor dou─â sau mai multe medii de dezvoltare ├«ntr-un timp scurt. Pentru o firm─â care dezvolt─â o aplica┼úie web, un provider PaaS de ├«ncredere poate economisi o ton─â de fonduri. Asta f─âr─â s─â men┼úion─âm avantajele enorme ├«n cazul unei echipe de dezvoltatori ├«mp─âr┼úit─â pe 3 continente.

IaaS se refer─â la infrastructur─â, prin defini┼úia termenului. Este g├óndit ca o suit─â de resurse virtualizate adunate sub un serviciu, printr-o conexiune de internet. Este solu┼úia Cloud care are cea mai puternic─â leg─âtur─â cu partea fizic─â, cu hardware-ul, cu infrastructura computa┼úional─â. Ofertele IaaS includ resurse ca spa┼úiu pe disk virtualizat, spa┼úiu de stocare flexibil ┼či cu accesibilitate foarte mare, conexiuni diferite ┼či multiple, adrese de IP cu destina┼úii speciale sau alte caracteristici speciale. Resursele pot fi luate dintr-un conglomerate de servere, se pot ├«ntinde chiar pe mai multe data centers, dar ┼či clien┼úii ├«┼či pot crea propria infrastructur─â.

Una peste alta, credem c─â este clar pentru toat─â lumea c─â acest Cloud nu este un lucru de speriat sau de ne├«n┼úeles. Cloud-ul a devenit ┼či va fi mult─â vreme solu┼úia viitorului, modul cum toat─â industria legat─â de internet a ales s─â-┼či dezvolte influen┼úa sau s─â se ramifice pentru a fi de folos oric─ârui domeniu.

 


Elimina malware-ul de pe site-ul tau

Elimina malware-ul de pe site-ul tau

    Daca site-ul dvs este infectat cu un malware , atunci securitatea contului dvs. de  gazduire a fost compromisa si cineva a incarcat un software rau intentionat pe site-ul dvs.

Exista mai multe modalitati de a rezolva problema, dar vom explica cel mai rapid si cel mai simplu mod de a repara site-ul tau.

Sunteti sigur ca are malware?

Accesa-ti http://www.google.com/safebrowsing/diagnostic?site=your domain name, unde ÔÇ×your domain nameÔÇŁ trebuie inlocuit cu domeniul dvs, daca site-ul dvs este infectat cu un malware, ar trebui sa va apara un avertisment.

Schimba parolele

In cazul in care site-ul dvs este infectat cu un malware, trebuie sa modificati imediat toate parolele.Va recomandam sa utilizati parole puternice.

Pentru a va asigura ca utilizati instructiunile corecte, va trebui sa aflat ce cont de hosting folositi.

Elimina programele malware 

Este aproape imposibil pentru oricine pentru a elimina in mod fiabil malware-ul de pe site manual.

Pentru a curata fisierele compromise va recomandam sa utilizati o aplicatie cum ar fi SiteLock.com

Cu ajutorul tehnologiei sale de scanare SMART, aceasta nu doar ca va gasi fisierele compromise, de asemenea vor fi si eliminate.

Identificarea și repararea slăbiciunilor(punctelor slabe) 

Pentru a preveni ca site-ul dvs sa fie hack-uit, ar trebui sa identificati cum site-ul dvs a fost compromis.

Exista doua tipuri de puncte slabe: parole si probleme structurale.

Parole 

Cele mai multe hack-uri se intampla pentru ca atacatorul a fost capabil de a   ghici parola contului dvs prin forta bruta.

Prin simpla schimbare de parola(si, folosind una mai puternica de data aceasta), puteti preveni ca aceste atacuri sa nu aiba success pe viitor.

Probleme structurale

Aceste tipuri de puncte slabe necesita testarea amanuntita pentru a le identifica. Exista o multime de programe de securitate, care pot efectua aceste tipuri de scanari ,dar, din nou, va recomandam SiteLock.com

Se pot identifica diferitele probleme, precum sa le si rezolvati.

 


Plati Online 3D-Secure

Tranzactiile efectuate in sistemele numite generic „Verified by VISA” si „MasterCard SecureCode” sunt rezultatul a 7 ani de experienta in e-commerce.

Acestea sunt un pachet de servicii, recomandari, cele mai bune practici si cerinte pentru realizarea tranzactiilor cu carduri bancare folosind Internetul.

Elementul tehnic cheie al acestui program este folosirea unui protocol sigur de autentificare: 3DSecure.

Intre Aprilie 2003 si Aprilie 2004, volumul de tranzactii e-commerce au crescut cu 155%. Aceasta crestere demonstreaza clar potentialul pentru e-commerce. Oricum, in regiunea VISA CEMEA, se estimeaza ca 60% din tranzactiile prin Internet sunt platite pe baza „cash la livrare”. Prin „Verified by Visa” si programul „MasterCard SecureCode”, emitentii au prilejul de a spori veniturile din tranzactii cu carduri bancare, inlocuind sistemul „cash la livrare” si protejand profiturile lor evitand dificultatile observate din experienta altor tari.

3D Secure ofera o noua abordare globala a autentificarii cumparatorilor si vanzatorilor in tranzactii sigure pe Internet. El este acum disponibil ca parte a programelor „Verified by VISA” si „MasterCard SecureCode”. Prin folosirea acestui sistem de tranzactionare se asteptata o reducere a disputelor din fraudele rezultate din tranzactiile on-line cu cel putin 80%.
In conformitate cu recomandarile VISA, toti acceptatorii de plati on-line pe Internet din regiunea CEMEA trebuiau sa fie capabili sa ofere sistemul 3DSecure de tranzactionare comerciantilor incepand cu 1 aprilie, 2003.

Programele „Verified by VISA” si MasterCard SecureCode ofera emitentilor de carduri bancare urmatoarele avantaje:

– reducerea disputelor, exceptiilor si fraudelor;
– cresterea increderii detinatorilor de carduri bancare, cresterea valorilor tranzactionate si implicit a profiturilor din exploatare;
– cresterea pietei prin promovarea unui serviciu competitiv si de calitate
Incepand cu aprilie 2003, emitentii de carduri bancare au pierdut drepturile de chargeback daca detinatorii de carduri cumpara din magazine care realizeaza tranzactii 3D Secure si nu sunt inrolati.
In concordanta cu accesul complet la noua strategie dezvoltata, ROMCARD se implica in stimularea e-commerce-ului in Romania introducand aceasta tehnologie sigura: protocolul 3-D Secure prin „Verified by VISA” si „MasterCard Secure Code”.
ROMCARD, ca procesor de tranzactii cu carduri in Romania , a implementat cu succes tehnologia 3DSecure furnizata de companiile OpenWay si iBIZ Software integrand-o in sistemul sau de procesare.

Bazat pe o solutie proprie, ROMCARD ofera la cheie serviciile pentru „Verified by VISA” si „MasterCard Secure Code” pentru a tranzactii sigure prin Internet folosind cardurile bancare.
Proiectul 3D Secure a fost inceput de ROMCARD in Septembrie 2003, si finalizat in Martie 2004 cand s-au terminat cu succes toate certificarile cu VISA si MasterCard pentru urmare banci romane: Banca Comerciala Romana, Raiffeisen Bank, Banca Comerciala „Ion TIRIAC” si Alphabank Romania.

Lansarea oficiala a fost realizata la data de 20 Martie 2004.

Proiectul 3D Secure realizat de ROMCARD SA a fost proiect pilot in regiunea VISA CEMEA si in regiunea MasterCard SAMEA. Rezultatul acestei inalte performante: Romania este prima tara in aceasta regiune a Europei capabila de a procesa tranzactii cu carduri bancare in completa conformitate cu ultima tehnologie Internet care este protocolul 3D Secure.


intrebari legate de tipul de atac XML-RPC pe platformele de tip WordPress

Adevarul este ca DA exista o protectie impotriva acestor atacuri si au intrat in vigoare cu ceva vreme in urma. In plus exista protectie si pentru o multitudine de incercari de login provenite de la acelasi XML-RPC. Cei de la WordPress au creat un asa numit ÔÇťproof-of ÔÇôconcept attackÔÇŁ expres pentru a dovedi ca utilizatorii platformei lor sunt protejati insa acel script nu este publicat tocmai pentru a nu educa posibilii hackeri care targeteaza siteurile WordPress.

Pentru a fi totul cat mai clar chiar daca un hacker include 1000 de login-uri intr-o singura cerere, Wordfence ii blocheaza in mod automat dupa x incercari. Acest numar x este dat de setarea dvs. de brute-force. Trimiterea de multiple incercari de accesare este inutila pentru orice hacker atata timp cat utilizatorul si detinatorul siteului foloseste Wordfence.

Unul dintre beneficiile de a utiliza cel mai bun plug-in de securitate din lume pentru platforma WordPress este ca sunt conectati direct prin/cu WordPress API, spre deosebire de alte produse de acelasi tip care folosesc un anumit tipar compatibil ca sa-si indeplineasca taskurile. Deci Wordfence intervine imediat prin aplicatia pe care o monitorizeaza constant si complet.

Din acest motiv nu a fost necesar modificarea programului Wordfence pentru a oferi protectia impotriva atacurilor. Te protejeaza pur si simplu in mod direct.

Gasiti articolul despre wordfence aici: https://www.wordfence.com/blog/2015/10/wordpress-xml-rpc-brute-force-attacks-amplification-multiple-logins/?utm_source=list&utm_medium=email&utm_campaign=xmlrpc3

 


Stocarea Datelor

Stocarea de date ale vizitatorilor europeni pe serverele din Statele Unite ale Americii

 

Daca depozitati/salvati datele vizitatorilor europeni pe serverele cu sediul in Statele Unite ale Americii (site-urile de WordPress mai aglomerate fac aceasta) exportati „informatii personale identificabile”, sau IPI, ale utilizatorilor din Europa in Statele Unite ale Americii. Legislatia europeana nu permite exportul de IPI al utilizatorului, cu exceptia companiilor care pot demonstra ca vor proteja confidentialitatea datelor utilizatorului european. In urma cu aproximativ 15 ani s-a semnat decizia Harbor Safe SUA-UE, care a permis companiilor americane sa stocheze date europene in mod legal. Acordul a fost infirmat de catre instantele europene saptamana trecuta.

Asta inseamna ca, daca pastrati IPI/datele personale ale membrilor europeni pe site-ul dvs. WordPress pe servere din Statele Unite ale Americii, s-ar putea sa fiti actionat in justitie, desi impactul deciziei este neclar in acest moment.

Va recomandam sa aflati daca furnizorul dvs. de gazduire este constient de aceasta schimbare. Furnizorul dvs. de gazduire poate (cum ar fi Amazon) ca are deja acorduri cu statele membre ale UE care acopera aceasta schimbare in legislatia europeana.

Restul acestui articol are mai multe detalii despre ceea ce inseamna „safe harbor” , de ce a avut loc schimbarea.

Europa este considerata a avea legi de confidentialitate mai stricte decat Statele Unite ale Americii. Companiile care opereaza in Europa nu au voie sa trimita informatiile de identificare personala al utilizatorului (IPI) in afara Europei, cu exceptia cazului in care datele sunt protejate in mod corespunzator. Odata ce datele sunt in afara Europei, acest lucru nu poate fi dispribuit de catre o alta companie sau organizatie, cu exceptia cazului in care organizatia a demonstrat, de asemenea, ca vor proteja in mod adecvat datele.

La sfarsitul anilor 1990, Comisia Europeana a lucrat cu Departamentul de Comert al Statelor Unite pentru a dezvolta principiile internationale de confidentialitate, sferei de siguranta, care le-ar permite companiilor bazate in SUA transferul si stocarea datelor de client, atat timp cat a fost oferit o protectie corespunzatoare pentru date.

Munca lor a dus la ceea ce este cunoscut sub numele de „Safe Harbor SUA-UE”. Puteti afla mai multe despre acest program accesand export.gov.

Saptamana trecuta, Curtea Europeana de Justitie a declarat programul Harbor Safe SUA-UE ca lipsit de validitate. Efectele acestei hotarari sunt inca in curs de interpretare, astfel incat nu trebuie sa intrati in panica daca gazduiti un site web in SUA si stocati datele clientilor europeni. Vom discuta de ce Harbor Safe SUA-UE nu este un tratat valid si ce ar putea insemna acest lucru pentru proprietarii de site-uri si editori care stocheaza date obtinute de la membri sau clientii Europeni.

De ce a avut loc aceasta schimbare?

Pornind de la dezvaluirile lui Edward Snowden legate de activitatea de spionaj a NSA, Schrems a depus plangere la autoritatea irlandeza de protectie a datelor. El a sustinut ca dreptul si practicile din SUA nu asigura o protectie suficienta a datelor transferate catre aceasta tara impotriva supravegherii de catre autoritatile publice.

Daca aveti intrebari, va rugam sa contactati Comisia Europeana, autoritatea europeana corespunzatoare de protectie a datelor nationale, sau un consilier juridic.

In acest moment, daca stocati datele europene pe servere bazate in SUA, va recomandam sa continuati sa monitorizati aceasta situatie, deoarece evolueaza. Pe parcursul urmatoarelor cateva saptamani unele indrumari de orientare vor aparea probabil la Departamentul de Comert